Vol. 16 Noiembrie-Decembrie 2008 Nr. 1


„FERICE DE CEI BLÂNZI”

„El face pe cei smeriţi să umble în dreptate, El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.” 03246″> Psalmul 25:9 .

R 5370-a W. T. 15 decembrie 1913 (pag. 381)

Chiar şi un om perfect ar avea nevoie de îndrumarea divină în ceea ce priveşte judecata sa despre lucruri, în ceea ce priveşte deciziile sale, în ceea ce priveşte cursul său, în ceea ce priveşte căile sale. Şi dacă un om perfect ar avea nevoie de îndrumare şi supraveghere divină, ca să nu greşească din cauza cunoştinţei sale limitate, pentru că nu cunoaşte pe deplin voinţa Tatălui în privinţa lui, cu cât mai mult un om imperfect are nevoie de aceasta! Cei buni şi cei răi, cei înţelepţi şi cei nechibzuiţi — toate clasele omenirii — au nevoie de această instruire. Dar în prezent există doar o singură clasă într-o atitudine potrivită a minţii de a o primi, şi acestă clasă este scriptural numită „cei blânzi”.

Nu putem spune că cei blânzi sunt cei care se simt inferiori şi că există superiori la care trebuie să se uite neapărat cu respect. Adam în acest caz nu putea fi blând; Isus nu putea fi blând; Tatăl ceresc n-ar putea fi blând. Deşi nu este afirmat scriptural că Tatăl ceresc este blând, totuşi Isus a fost blând, şi El a fost reprezentarea exactă a persoanei Tatălui, în trup. Prin urmare, presupunem că Tatăl ceresc are blândeţe, în contrast cu aroganţa.

Dumnezeu se împotriveşte celor mândri

Domnul nostru a spus: „Eu sunt blând şi smerit cu inima”. Domnul nostru a fost blând prin aceea că a fost dispus să înveţe. El Şi-a dat seama că până şi în perfecţiunea Sa erau lucruri de învăţat; şi El a învăţat ascultare prin lucrurile pe care le-a suferit. Pentru că avea această calitate a blândeţii sau înclinării spre învăţătură, I s-a făcut oferta de a fi Mântuitorul nostru. Putem presupune că fără aceasta n-ar fi fost niciodată Răscumpărătorul nostru. Fără această calitate El ar fi fost ambiţios şi mândru, nepregătit să facă voia Tatălui. Şi cum este cu Învăţătorul, aşa este şi cu Biserica.

Chiar şi talentele mici care sunt îndrumate corect sunt mai valoroase decât talentele mai mari care sunt îndrumate greşit. Cărarea vieţii arată că sunt multe cazuri de talent mare condus greşit, din lipsa cunoştinţei şi a îndrumării potrivite. Şi această lipsă de îndrumare, putem presupune, a rezultat din lipsa spiritului de a învăţa — lipsa dorinţei de a cunoaşte cea mai bună cale, calea Tatălui. Putem vedea că şi un păgân, dacă ar fi blând, ar avea mai multe ocazii să înveţe despre voinţa Domnului decât unul care gândeşte că el este mai presus de instruire. Oricine ştie totul de la început, nu poate fi întro stare de a primi vreo învăţătură.

Domnul declară că El se împotriveşte celor mândri. Chiar dacă devin copiii Săi, ei vor fi ţinuţi la distanţă. Dacă celor mândri li s-ar permite să se apropie de Domnul, aceasta i-ar face şi mai mândri; deoarece, dacă sunt ţinuţi la distanţă, pot deveni blânzi, dispuşi să înveţe şi smeriţi. Vedem deci că toţi au nevoie de instruire. Dar singurii care sunt într-o poziţie de a o primi sunt cei care îşi recunosc nevoia de ea şi care sunt în atitudinea de a se folosi de oferta Domnului de îndrumare a judecăţii lor, a căii lor, a cursului lor în viaţă. Aceştia care se folosesc de acest privilegiu primesc o apreciere corectă a tuturor lucrurilor — a lucrurilor vieţii actuale şi de asemenea a lucrurilor vieţii care vine.

Aceştia sunt cei pe care Domnul binevoieşte săi instruiască şi să-i îndrume în cunoştinţa Fiului Său şi în toate binecuvântările Sale. Dacă ei continuă să fie blânzi, El poate să facă din ei moştenitori ai lui Dumnezeu şi comoştenitori cu Isus Cristos Domnul lor. Citim în Scripturi că acei blânzi vor moşteni Pământul. Îl vor moşteni în condiţiile primului legământ, cel originar. Aceştia vor fi sămânţa lui Avraam. De la aceştia binecuvântarea va merge la întreaga omenire, la cei care vor fi ascultători în timpul Domniei Milenare. După proba finală de la sfârşitul Veacului Milenar, întreaga lume va avea o dispoziţie spre învăţare. Ei vor fi învăţat marea lecţie că Dumnezeu este Fântâna oricărei Înţelepciuni; şi vor fi avantajaţi prin această instruire.