Cântarile Mileniului


⤡ Ecran Mare

151.  UMBRA e neagră când şi când

1
UMBRA e neagră când şi când
Şi drumul duce repeziş,
Şi-n sufletul ce-i plin de gând
Viforul bate vâjâind.

Corul
Atunci mie numai Stânca,
Adăpost Stânca-mi fie numai;
Atunci mie numai Stânca,
Adăpost Stânca-mi fie numai.

2
Ziua e lungă când şi când,
Piciorul nu poate de chin,
Dar am nădejde nouă-n drum,
Chemându-mă, Stânca văzând.

3
O, fie Doamne-n bine-n rău,
Stânca aproape de mine,
Ducă-mă calea peste munţi,
Ducă-mă prin văi senine.

× A+ A-

151.  UMBRA e neagră când şi când

1
UMBRA e neagră când şi când
Şi drumul duce repeziş,
Şi-n sufletul ce-i plin de gând
Viforul bate vâjâind.

Corul
Atunci mie numai Stânca,
Adăpost Stânca-mi fie numai;
Atunci mie numai Stânca,
Adăpost Stânca-mi fie numai.

2
Ziua e lungă când şi când,
Piciorul nu poate de chin,
Dar am nădejde nouă-n drum,
Chemându-mă, Stânca văzând.

3
O, fie Doamne-n bine-n rău,
Stânca aproape de mine,
Ducă-mă calea peste munţi,
Ducă-mă prin văi senine.

Spre Slava Sa