Cântarile Mileniului


⤡ Ecran Mare

196.  BUCUROS călătoresc cu voie

1
BUCUROS călătoresc cu voie,
În ţara oştilor mântuite;
Cât de frumos eşti Pământ dăruit!
Răbdarea mea va avea bun sfârşit.
Când corul îngerilor va suna,
Pe mine acasă mă va chema;
Din acest veşmânt mă voi dezbrăca,
Cu bucurie în patria mea.

2
Acei iubiţi cari cu bucurie,
Se-nveselesc acolo-n mărire
Şi de aici au mers sfârşind lupta,
La ţărmure toţi mă vor aştepta;
Auzi ce cântare dulce sună,
Chemându-mă: "o, vino, o, pleacă!"
Ancora aruncând la ţărmure
Voi striga: "o, iubită patrie!"

3
Când moartea mă va duce în mormânt,
Şi ai mei vor rămânea pe pământ,
Voi striga cu bucurie mare:
Moarte, asupra mea n-ai putere!
Dimineaţa veşnică va luci,
Cununa mea promisă voi primi,
Unde voi avea dulce odihnă,
Doresc acum, doresc eu acasă!

× A+ A-

196.  BUCUROS călătoresc cu voie

1
BUCUROS călătoresc cu voie,
În ţara oştilor mântuite;
Cât de frumos eşti Pământ dăruit!
Răbdarea mea va avea bun sfârşit.
Când corul îngerilor va suna,
Pe mine acasă mă va chema;
Din acest veşmânt mă voi dezbrăca,
Cu bucurie în patria mea.

2
Acei iubiţi cari cu bucurie,
Se-nveselesc acolo-n mărire
Şi de aici au mers sfârşind lupta,
La ţărmure toţi mă vor aştepta;
Auzi ce cântare dulce sună,
Chemându-mă: "o, vino, o, pleacă!"
Ancora aruncând la ţărmure
Voi striga: "o, iubită patrie!"

3
Când moartea mă va duce în mormânt,
Şi ai mei vor rămânea pe pământ,
Voi striga cu bucurie mare:
Moarte, asupra mea n-ai putere!
Dimineaţa veşnică va luci,
Cununa mea promisă voi primi,
Unde voi avea dulce odihnă,
Doresc acum, doresc eu acasă!

Spre Slava Sa