Cântarile Mileniului


⤡ Ecran Mare

394.  AM auzit de-o ţară

1
AM auzit de-o ţară şi de-o lumină sfântă,
Am auzit de ea şi inima ne cântă.
Suntem străini aicea şi peregrini în lume,
Obosiţi şi frânţi de chin şi de amărăciune.

2
Dar ni s-a spus că-acolo avem o locuinţă
Şi nu vom mai fi singuri în chin şi suferinţă.
Noi ştim că ţara-i bună, plăcută şi frumoasă,
Acolo-i viaţa lungă şi fericire-aleasă.

3
Şi ni s-a spus că-acolo sunt câmpii înverzite
Şi iarbă legănată şi flori neveştejite.
În pustiu şi-n deşerturi sunt mândri trandafiri
Frumoşi ca şi din Saron, podoabe de safir.

4
Pe câmpuri înverzite e cor de păsărele
Ce cântă imnuri sfinte în stol, pe note grele.
Pe bolta cerului se-aud coruri cereşti,
Saluturi şi cântări pe harfe îngereşti.

5
Am auzit de Tine, coroană şi veşmânt
Şi de braţele albe tot în argint ţesut.
Am auzit de sfânta cetate aurită
Cu flori şi mărgăritar frumos împodobită.

6
Am auzit de îngeri şi sfinţi nemuritori,
Cântând pe harfe de-aur şi-n cor înălţător,
Pe muntele cel sfânt, pe marea de cristal
La pomul de viaţă, de lângă râu pe mal.

7
Împăratul măririi tronează-n aceea ţară,
Toţi Îl laudă-n cor şi-n glasuri de chitară.
Acolo noi vedea-vom toţi frumuseţea Lui,
Pe mândrul nostru Rege cu oastea cerului.

8
Acolo locui-vor în fericire sfântă,
Cei ce-au păstrat credinţa şi legea neclintită.
Toţi îmbrăcaţi în alb, iubire şi credinţă,
Vor fi de-a pururi veseli în viaţă veşnică.

× A+ A-

394.  AM auzit de-o ţară

1
AM auzit de-o ţară şi de-o lumină sfântă,
Am auzit de ea şi inima ne cântă.
Suntem străini aicea şi peregrini în lume,
Obosiţi şi frânţi de chin şi de amărăciune.

2
Dar ni s-a spus că-acolo avem o locuinţă
Şi nu vom mai fi singuri în chin şi suferinţă.
Noi ştim că ţara-i bună, plăcută şi frumoasă,
Acolo-i viaţa lungă şi fericire-aleasă.

3
Şi ni s-a spus că-acolo sunt câmpii înverzite
Şi iarbă legănată şi flori neveştejite.
În pustiu şi-n deşerturi sunt mândri trandafiri
Frumoşi ca şi din Saron, podoabe de safir.

4
Pe câmpuri înverzite e cor de păsărele
Ce cântă imnuri sfinte în stol, pe note grele.
Pe bolta cerului se-aud coruri cereşti,
Saluturi şi cântări pe harfe îngereşti.

5
Am auzit de Tine, coroană şi veşmânt
Şi de braţele albe tot în argint ţesut.
Am auzit de sfânta cetate aurită
Cu flori şi mărgăritar frumos împodobită.

6
Am auzit de îngeri şi sfinţi nemuritori,
Cântând pe harfe de-aur şi-n cor înălţător,
Pe muntele cel sfânt, pe marea de cristal
La pomul de viaţă, de lângă râu pe mal.

7
Împăratul măririi tronează-n aceea ţară,
Toţi Îl laudă-n cor şi-n glasuri de chitară.
Acolo noi vedea-vom toţi frumuseţea Lui,
Pe mândrul nostru Rege cu oastea cerului.

8
Acolo locui-vor în fericire sfântă,
Cei ce-au păstrat credinţa şi legea neclintită.
Toţi îmbrăcaţi în alb, iubire şi credinţă,
Vor fi de-a pururi veseli în viaţă veşnică.

Spre Slava Sa