Daily Devotional for 20 Iunie
Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. (1 Ioan 2:15)
A fi în prietenie cu lumea înseamnă a umbla în armonie cu ideile ei şi a te conforma căilor ei. În acest sens să nu iubim lumea, ci să fim deosebiţi de ea şi în opoziţie cu ea. Drumul arătat nouă astfel, în anumite privinţe, cel puţin, este greu şi singuratic, dar totodată este singurul drum al păcii şi fericirii. Această lume, cu pofta ei, este repede trecătoare, este goală, nu mulţumeşte şi în cele din urmă duce la nenorocire şi pieire; dar cei ce-şi găsesc plăcerea în calea Domnului, aceia au comuniune şi părtăşie binecuvântată cu El. Bucuriile lor vin dintr-un izvor pe care lumea nu-l poate înţelege. Ei trăiesc pe un plan mai înalt, respiră un aer mai curat şi se bucură de o amiciţie mai dulce şi mai sfântă decât aceea pe care ar putea-o oferi lumea, vreodată. — Z. '96-67
⤡ Ecran Mare
Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi. Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. (Iacov 4:6,7)
În timp ce privim cu dor spre starea noastră glorioasă din viitor, când gloria Domnului va umple Templul, când "vom cunoaşte aşa cum suntem noi cunoscuţi", să nu uităm că dacă nu ne supunem influenţelor modelatoare şi formatoare ale şcolii lui Cristos, vom fi puşi deoparte. Numele nostru va fi şters din catalogul acela special şi coroanele noastre vor fi repartizate altora. Având deplin în vedere posibilităţile unei pierderi atât de mari a unui premiu atât de mare, apostolul a scris: "Să ne temem deci ca nu cumva, fiind făcută o făgăduinţă pentru intrarea în odihna Lui, nici unul dintre voi să nu pară că a rămas în urmă". Cultivarea mândriei în orice direcţie, dezvoltarea unei ambiţii nesfinte, se află printre cele mai mari pericole pentru aceste pietre vii acum în pregătire. Dacă aceste defecte vor fi dezvoltate, ne vor face nepotriviţi pentru acest serviciu special. Şi dacă vor dezvolta în noi încăpăţânare şi orgoliu, ele vor dezvolta probabil şi invidie, răutate, ură, ceartă, vorbire de rău, presupuneri de rău, care sunt toate contrare Spiritului lui Cristos şi care mai degrabă ne-ar face să nu fim "ai Lui". W. T. 1908-378 (R 4297:5) (Cântarea 263)
⤡ Fullscreen Mode