Daily Devotional for 5 August
Dar ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemaţi după planul Său. (Romani 8:28)
Amintindu-şi aceasta toţi din poporul Domnului să fie mulţumiţi cu soarta pe care Providenţa pare că a ales-o pentru ei — să nu fie indolenţi, ci mulţumiţi când au făcut tot ce mâinile lor găsesc de făcut — să nu fie neliniştiţi, nemulţumiţi, murmurători împotriva lui Dumnezeu şi împotriva providenţei Sale. Poate că Dumnezeu ne potriveşte şi ne pregăteşte individual pentru vreun serviciu special şi numai experienţele pe care El le permite ne pot pregăti pentru acel serviciu. Să ne amintim, de asemenea, că noi nu suntem în stare să judecăm imperfecţiunile noastre şi de aceea nu suntem în stare să judecăm care încercări ar fi cele mai folositoare pentru noi. — Z. '00-22
⤡ Ecran Mare
Mulţumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care mi-a dat putere, că m-a socotit vrednic de încredere. (1 Timotei 1:12)
O, da, ce satisfacţie binecuvântată este pentru noi să ştim că în timp ce Domnul cunoaşte fiecare cuvânt şi faptă a noastră, El binevoieşte să ne socotească ceva diferit, chiar din cuvintele şi din faptele noastre — ceva mai bun! Cuvintele noastre nu reprezintă întotdeauna sentimentele depline ale inimilor noastre; purtarea noastră nu se ridică la standard; după ce am spus cuvintele şi după ce am făcut faptele — poate după cea mai bună capacitate a noastră — ne dăm seama că ele n-au ajuns la slava lui Dumnezeu şi n-au ajuns la înălţimea propriilor noastre idealuri, dorinţe şi eforturi. Cât de mângâietor este pentru noi deci, să ştim că lucrarea noastră imperfectă va fi acceptabilă pentru Dumnezeu prin Cristos; că Domnul ne socoteşte potrivit intenţiilor noastre, potrivit voinţei noastre. Lăudat fie Numele Său! Noi n-am avea nici o speranţă de a ne ridica la nici un standard de perfecţiune pe care El să-l aprobe, dacă n-ar fi aranjamentul Său îndurător prin care imperfecţiunile noastre sunt acoperite prin perfecţiunea şi jertfa Răscumpărătorului nostru, iar faptele noastre acceptate potrivit intenţiilor şi dorinţelor inimii noastre. W. T. 1902-134 (R 3002:1) (Cântarea 268)
⤡ Fullscreen Mode