Cântarile Mileniului


⤡ Ecran Mare

220.  CREDINŢA mea eu o zidesc

1
CREDINŢA mea eu o zidesc
Pe Cuvântul sfânt şi ceresc,
Altceva trece ca spuma,
Cristos ca stâncă-n veci va sta.

Corul
Cine-n El se încrede
Pe nisip nu mai zideşte,
Pe nisip nu mai zideşte!

2
Deşi-i faţa Lui ascunsă,
Mila Lui mă înconjură;
Poate veni orice vifor,
Pe-această stâncă sunt sigur.

3
Legământul, scump sângele
Mă scuteşte-n primejdie;
Chiar toate de s-ar risipi,
Cristos în veci stă neclintit.

4
Iar când Isus va judeca,
Şi celor morţi “sus” va striga;
Dreptatea Lui mie-mi va fi
Haina în care voi luci.

× A+ A-

220.  CREDINŢA mea eu o zidesc

1
CREDINŢA mea eu o zidesc
Pe Cuvântul sfânt şi ceresc,
Altceva trece ca spuma,
Cristos ca stâncă-n veci va sta.

Corul
Cine-n El se încrede
Pe nisip nu mai zideşte,
Pe nisip nu mai zideşte!

2
Deşi-i faţa Lui ascunsă,
Mila Lui mă înconjură;
Poate veni orice vifor,
Pe-această stâncă sunt sigur.

3
Legământul, scump sângele
Mă scuteşte-n primejdie;
Chiar toate de s-ar risipi,
Cristos în veci stă neclintit.

4
Iar când Isus va judeca,
Şi celor morţi “sus” va striga;
Dreptatea Lui mie-mi va fi
Haina în care voi luci.

Spre Slava Sa