Cântarile Mileniului


⤡ Ecran Mare

67.  MÂNA Domnului e aspră

1
MÂNA Domnului e aspră,
Lovind de multe ori;
Deşi scopu-i bun, dar frica
Mereu, "destul!" , strigă.

2
Piatra din Templu-n lucrare,
Geme sub mâna Sa;
Dar loveşte din nou, nu stă,
Până-şi face munca.

3
Piatra prin multe lovituri,
Formă nobilă-şi ia;
Şi frumoasă prin lustruiri
Va trăi pururea.

4
Snopii de grâu cum sunt bătuţi,
Şi călcaţi sub picior;
Dar ieşind grâul din pleavă,
Ia culori de aur.

5
Din strugurii zdrobiţi şi storşi,
Vinul plăcut curge;
Dacă sunt părtaş cu Domnul,
Soarta aşa 'mi va merge.

6
Cuptorul fierbinte e alb,
Şi rugina mâncă,
Doamne a Ta judecată,
Cu mine-aşa facă.

× A+ A-

67.  MÂNA Domnului e aspră

1
MÂNA Domnului e aspră,
Lovind de multe ori;
Deşi scopu-i bun, dar frica
Mereu, "destul!" , strigă.

2
Piatra din Templu-n lucrare,
Geme sub mâna Sa;
Dar loveşte din nou, nu stă,
Până-şi face munca.

3
Piatra prin multe lovituri,
Formă nobilă-şi ia;
Şi frumoasă prin lustruiri
Va trăi pururea.

4
Snopii de grâu cum sunt bătuţi,
Şi călcaţi sub picior;
Dar ieşind grâul din pleavă,
Ia culori de aur.

5
Din strugurii zdrobiţi şi storşi,
Vinul plăcut curge;
Dacă sunt părtaş cu Domnul,
Soarta aşa 'mi va merge.

6
Cuptorul fierbinte e alb,
Şi rugina mâncă,
Doamne a Ta judecată,
Cu mine-aşa facă.

Spre Slava Sa