Fapte 24:15: „Și am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei înşişi, că va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.”
Cei drepți sunt cei ce fac parte din Biserica/Mireasa lui Cristos. Ei au fost îndreptățiți întâi datorită faptului că au răspuns chemării și și-au dăruit viața. Ap. Ioan spune că ei vor avea parte de întâia înviere: “Fericiţi şi sfinţi Sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani.” Apocalipsa 20:6 Deci dacă Biblia spune că este întâia înviere, trebuie să fie şi a doua înviere. Ap. Ioan ne spune de aceste două învieri:
Ioan 5:28, 29: „Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui, şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată.”
Omenirea face parte din clasa celor nedrepți căci îndreptățirea lor nu are loc acum, ci la sfârșitul Mileniului când vor fi probaţi.
1 Cor. 15:22: „Şi, după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos; 23. dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. 24. În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere.”
Rom.12:5: „Tot așa și noi, care suntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora.”
1 Cor.12:12: „Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare, și după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa este și Hristos. Efes. 5:30: „Pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.”
Efes 5:32: „Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică).”
În 1 Cor. 15 ni se spune că fiecare va învia la rândul cetei lui. Cristos este cel dintâi rod. Să ne oprim puţin asupra cuvântului dintâi. Când se folosește cuvântul dintâi, automat urmează că mai este ceva după aceea. Cristos este cel dintâi rod, dar aici este taina, căci Cristos nu este acum numai Domnul Isus, ci și Biserica Sa. Domnul Isus este Capul, dar corpul Cristosului este Mireasa/Biserica Sa.
După ce Cristosul complet este chemat, ales și curățit, se trece la al doilea rod sau recoltă (în Împărăția Milenară), care este format din acei oameni care vor asculta de El. Acești oameni vor fi ai lui Cristos căci ei vor asculta de El și vor fi socotiți ca oi ale Sale.
Prima recoltă este Cristos (Cap și membre), iar a doua este omenirea. Exod 23:16: „Să ții sărbătoarea secerișului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; și să ții sărbătoarea strângerii roadelor, la sfârșitul anului, cînd vei strânge de pe câmp rodul muncii tale.” Când vorbim despre înviere, varând nevrând trebuie să ne gândim la moarte. Învierea este un proces care anihilează moartea. Oamenii nu au control asupra învierii deşi visează uneori frumos în poveştile lor despre tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Oamenii urăsc moartea şi iubesc viaţa chiar şi atunci când o boală oarecare le face viaţa nefericită. Chiar aşa nefericiţi şi bolnavi, vor să trăiască şi să se bucure de o dimineaţă când să mai vadă soarele strălucind. Pentru o fiinţă inteligentă cum este omul, viaţa are un preţ mare. Cu animalele se pare că este diferit. Ele neavând discernământ moral, nu au capacitatea de a se gândi la viitor; trăiesc numai pentru prezent, fiind total inconştiente că odată vor muri. Mă gândesc la purcelul din coteţ pe care-l creştem ca să-l sacrificăm; la drăgălaşii pui de găină, de raţă sau de gâscă. Şi ei iubesc viaţa dar nu ştiu că noi vom fi ucigaşii lor. Cu omul este altceva, zice Solomon: „Cei vii ştiu că vor muri… (Eclesiastul 9:5) ….dar cei morţi nu ştiu nimic…”.
După cele scrise de Solomon, ar trebui să învăţăm un adevar simplu, că omul este un suflet muritor Ezechiel 18:4. Chiar de aceea a murit Adam, pentru că a fost făcut un suflet viu (Geneza 2:7). Dacă el ar fi avut un suflet, ar fi murit numai el şi sufletul ar fi rămas viu. Dar Biblia nu spune aşa. Adam însuşi a fost un suflet. Să luăm ca exemplu o floare. Nu este tot una să zicem : „Am o floare”, sau „sunt o floare” . Aşa este şi cu sufletul: Nu este tot una să zicem: „Am un suflet”, sau „sunt un suflet”. Biblia nu spune că avem suflete, ci că atâta vreme cât suntem vii, suntem suflete. Aşa a fost si cu primul om: el a fost făcut din ţărână şi Dumnezeu i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi astfel a devenit un suflet viu.
Evident că Adam n-a fost făcut numai pentru un timp, pentru ca apoi să moară aşa cum se întâmplă cu noi, copiii lui. El putea să trăiască veşnic, dar cu o condiţie, să asculte de porunca lui de Dumnezeu. Noi credem că Biblia spune adevărul, că numai sufletul care păcătuieşte acela va muri, cum spune profetul Ezechiel mai sus. Sufletul care nu păcătuieşte nu va muri, ci va trăi veşnic. Adam din neglijenţă sau din prea mare dragoste pentru soţia sa, ne-a lăsat ca moştenire moartea, cum zice apostolul: „…De aceea, după cum printr-un om a intrat păctul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…”. Romani 5:12
Dacă moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, se întelege clar că toţi sunt morţi în faţa lui Dumnezeu, chiar şi cei care mai mişcă. De aceea a spus Domnul odată: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii”, Deci, în aceste condiţii, nu poate fi un suflet nemuritor. Şi după moarte oamenii nu sunt deloc vii, ci sunt morţi cu adevărat; de aceea au nevoie ca cineva să-i scoale din moarte, chiar dacă fiind morţi ei nu sunt conştienţi de acest lucru. Da! Nu sunt conştienţi după moarte, dar înainte de moarte sunt conştienţi că vor muri şi ar trebui să-şi reformeaze viaţa având în vedere că învierea morţilor este prezisă de Biblie, şi că atunci nu se va mai putea păcătui, căci Satan va fi legat.
Biblia împarte învierea în două părti: a celor drepţi şi a celor nedrepţi. Aşa spune apostolul, şi eu cred ce spune, căci el este un vas ales de Domnul- Fapte 24:15.
Poate am zice că cei nedrepţi, care n-au vrut să se întoarcă, nu au dreptul la înviere. Dar aşa zice şi Dumnezeu? Să nu fim ca Iona, care a fugit de Dumnezeu tocmai pentru că a ştiut că Dumnezeu are milă. Iona 4:2
În Apocalipsa 20:6 scrie : „…fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere….(De ce? Pentru că) …asupra lor a doua moarte nu are nici o putere….(şi nu numai atât) … ei vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos (şi mai mult, vor fi regi) şi vor împărăţi cu El în mia de ani…” (Traducerea lumii no) etc. Chiar dacă nu am avea şi alte Scripturi ca cea a Domnului din Ioan 5:28-29, tot se poate înţelege că după prima va fi şi a doua înviere.
Cei ce vor învia în partea a doua vor fi un timp în pericol de moartea a doua, dar dacă se vor reforma (Fapte 3:23), vor putea să trăiască pe pământ veşnic. Însă ceilalţi din prima înviere vor moşteni cerul şi vor avea mai mare glorie, vor fi atât preoţi cât şi regi, sub conducerea marelui preot Isus, care este preot în veac în felul lui Melhisedec. Psalm 110:4; Evrei 5:10.