CREDINŢĂ, NU VEDERE

„Umblăm prin credinţă, nu prin vedere.” 2 Cor. 5:7

R 4884 W. T. 15 septembrie 1911 (pag. 365)

Acest principiu este adevărat în privinţa tuturor procedurilor lui Dumnezeu cu poporul Său în timpul nopţii de plâns care precedă dimineaţa glorioasă de bucurie, când vor vedea aşa cum sunt ei văzuţi şi vor cunoaşte cum sunt ei cunoscuţi. Astfel, pentru a ne apropia de Cuvântul Lui Dumnezeu şi a avea o înţelegere corectă a lui, implică:

1) O stare a inimii de învăţăcel.

2) O stare a inimii de credinţă în Dumnezeu, ca marele Învăţător care ne cunoaşte limitele şi care a promis să conducă pe cei doritori şi ascultători în tot Adevărul, când acesta devine „hrană la timp potrivit”.

3) O aşteptare a îndrumării divine în înţelegerea Scripturilor, întocmai cum a promis Dumnezeu, şi, aşteptând aceasta, ei să o caute în rugăciune.

4) O exercitare a facultăţilor de gândire pentru ca, în timp ce aşteaptă şi caută şi privesc în direcţia aşteptărilor, să poată în acest fel să aprobe sau să dezaprobe ceea ce li se prezintă.

5) Mare grijă în privinţa felului în care neglijază aceste favoruri de la Dumnezeu. Să fie atenţi la încăpăţânare şi mândrie, ca nu cumva, după ce s-au bucurat de lumină şi binecuvântare, să le piardă pe acestea şi să rămână iarăşi în întunericul de afară în care vedem că bâjbâie toată omenirea.

Continuarea în lumină şi în adevăr şi în binecuvântare necesită dezvoltarea caracterului, căci privilegiul luminii cunoştinţei este răsplata lui Dumnezeu pentru puritatea inimii, sau a intenţiei, a străduinţei. Astfel putem veni în Cristos, putem rămâne în El şi putem aduce multă roadă.

Din ce-s zidiţi eroii veşniciei

„Multă iubire se cere să trezeşti inimi omeneşti,

Mai presus şi aparte de alţii să trăieşti;

O iubire ce nu-i egoistă — nu-i mică,

Nu-i doar pentru unul ori pentru doi, ci pentru toţi.

O iubire care poate răni iubirea pentru al ei bine,

Poate părăsi iubirea chiar dacă-nsângerată inima rămâne.

Iubire care poate pierde iubire, familie şi prieteni,

Trăind totuşi statornic, iubind pân-la sfârşit.

Iubire care răspuns nu cere, care poate trăi

Doar ca să dea — mişcată de o forţă arzătoare, ce nu piere!

Iubire, tărie şi curaj: curaj, tărie şi iubire —

Din astea sunt zidiţi eroii veşniciei.