Când vorbim de anticrist, de care toţi creştinii evlavioşi se tem ca de o mare putere a răului care va veni şi va face mare stricăciune, trebuie să avem în vedere că acest anticrist este ceea ce Domnul Isus numeşte în Evanghelia dupa Matei 24:15 „Urâciunea pustiirii”, despre care este profeţit încă de pe vremea profetului Daniel în cartea sa, capitolele de la 7 la 12.
Apostolul Pavel îl numeşte pe anticrist: „Taina fărădelegii” (2 Tes. 2:7).
Acolo Apostolul spune că anticristul a şi început să se nască din ambiţia unor apostoli mincinoşi ( 2 Corinteni 11:12-13). Tot el zice mai sus în versetul 3, că se teme ca biserica lui Cristos să nu fie amăgită de Satan la fel cum a fost amăgită Eva. Temerile lui s-au adeverit. Înainte de a fi Pavel arestat şi dus la Roma, la despărţirea de fraţi a prezis că după plecarea lui vor intra lupi grozavi care nu vor cruţa turma (Fapte 20:29-30).
Deci anticristul nu este un om, ci un sistem, o puternică organizaţie religioasă, care după căderea imperiului Roman pagân s-a urcat pe tronul Romei şi a devenit sfântul Imperiu Roman. Cartea lui Daniel, începând cu capitolul 7, spune că până va veni împărăţia lui Dumnezeu, lumea va fi condusă de 4 imperii, după cum sunt arătate şi în capitolul 2, în visul lui Nebucadneţar. Capitolele 7 şi 8 arată că după căderea Greciei, simbolizată prin ţapul cu un singur corn, acesta se va rupe după ce va omorî berbecele cu două coarne, adică imparatia Mezilor şi a Perşilor. Cornul ţapului s-a rupt, adică Alexandru Macedon a murit, şi împărăţia Greciei a fost condusă de acum încolo de 4 coarne, de patru generali sau Diadohi cum mai sunt numiti aceştia, şi că de pe teritoriul de guvernare a unuia din aceştia se va ridica Imperiul Roman, Fiara cu 7 capete şi 10 coarne, iar dintre aceste coarne sau puteri care constituiau la început Imperiul Roman, se va ridica un corn mic, care va înlătura 3 coarne şi va deveni cornul sau puterea principală a fiarei a 4-a.
Istoria laică spune că Sistemul Papal a condus Europa 1200 de ani. Aceştia sunt arătaţi atât în cartea lui Daniel cât şi în Apocalipsa 11 sub diferite forme. De exemplu: O vreme (1 an) doua vremi (2 ani) şi o jumătate de vreme (1/2 ani), adică trei ani şi jumătate sau 1260 de zile, sau 42 de luni, calculat cu 30 de zile luna.
Atât Biblia cât şi istoria spun că domnia papală a fost o domnie rea, despotică şi plină de crime oribile comise în numele lui Dumnezeu, adică această putere s-a dat şi se mai afişează că este Cristosul lui Dumnezeu pe Pământ. Papalitatea a fost dată jos de la tronul Romei după revoluţia franceză, care este profeţită în Apocalipsa ca un mare cutremur de pământ. Napoleon Bonaparte, care a fost numit prim consul după revoluţie, a pornit un război împotriva Papei şi l-a detronat, şi astfel domnia papală începută în anul 539 d.Cr. s-a sfârşit după 1260 de ani, în anul 1799 d.Cr. Sistemul papal (organizaţia), nu papa singur este ceea ce Pavel numeşte: „acel nelegiuit”. Anticristul din Biblie este binecunoscut de întreaga lume dar nu toţi văd că el este acest personaj mistic, pentru că aceasta este o taină.
Biblia spune că acest sistem al răului, acest Anticrist se va ridica din nou pentru puţină vreme înainte ca să fie distrus definitiv, şi va produce multă rătăcire de la credinţă, ca în vremurile lui de glorie de dinainte de Napoleon.