Evenimentele curente din lume ne aduc aminte de profeția Domnului nostru, din Luca 21.26: „Oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.”

Biblia ne spune că, înainte ca Împărăția lui Dumnezeu să fie stabilită, întreaga omenire va trece printr-un timp de mare necaz. Matei 24:21: „Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.”

Scopul lui Dumnezeu este ca până la urmă să mântuiască întreaga omenire și să o aducă în armonie cu El. 1 Timotei 2:4: „…care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului”.(Acest verset nu învață că toți vor primi viață veșnică. Cei care se vor împotrivi dreptății vor muri în moartea a doua; vor înceta să mai existe.)

În înțelepciunea Sa, El a știut că oamenii, pentru a fi dispuşi şi bucuroşi să se bazeze pe El, vor trebui să simtă consecințele păcatului și ale răului.

De la prima venire a Domnului Isus, omenirea a trecut prin multe rele, dar, cum citim, „sfârşitul tot nu va fi atunci. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciume. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.” Matei 24:6-8.

Biblia ne învață că sfârșitul acestei societăți corupte va culmina în anarhie la nivel mondial. Deşi împărații pământului sunt rugați să ”dea cinste Fiului” (Psalmul 2:10-12), ceea ce însemnă să primească instrucțiuni de la Isus, ei nu vor face așa. Cristos în prezent conduce evenimentele care vor culmina cu stabilirea deplină a Împărăției lui Dumnezeu. Însuşi Isus ne-a învățat să ne rugăm: „Vie Împărăția Ta, facă-se voia ta, precum în cer așa și pe pământ”. Dar când vine timpul ca împărățiile să-L recunoască pe Cristos, „neamurile se mânie”. Apocalipsa 11:19.

Ca o consecință inevitabilă a domniei păcatului în lume, omenirea suferă. Aceasta nu înseamnă că nu există niciun bine în lume, ci înseamnă că predomină răul. Legea lui Dumnezeu este că „fiecare seceră ceea ce seamană” (Galateni 6:7). Necazul se va intensifica fiindcă păcatul se intensifică. „În zilele din urmă vor veni vremuri grele. Oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu.” 2 Timotei 3:1-5.

Lăcomia și egoismul omenirii provoacă în cele din urmă anarhie.

Toate aceste necazuri sunt descrise de Apostolul Pavel ca „durerile naşterii peste femeia însărcinată” (1 Tesaloniceni 5:3). Durerile vor avea ca rezultat nașterea Împărăției lui Dumnezeu pe Pământ.

Suferințele actuale afectează atât poporul Domnului, cât și lumea. Toți au parte de suferință și greutăți. Dar dacă noi căutăm să învățăm care este voia lui Dumnezeu şi să ascultăm de ea, vom fi întotdeauna în grija Sa. Psalmul 91:1-6: „Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic, zice despre Domnul: ‘El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!’…El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui; căci scut şi pavăză este credincioşia Lui”.

Dacă stăm aproape de Dumnezeu, El nu ne va lăsa să suferim peste puterile noastre. 1 Corinteni 10:13: „Nu v-a ajuns nicio încercare care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu încercarea, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.”

În zilele noastre ispita este să căutăm comfort în plăcerile lumești, să fim creștini „căldicei”, să participăm la adunare o dată pe săptămână, și apoi să fim iarăşi prinși în muncă și plăceri.

Să ținem minte, încrederea noastră este în Dumnezeu, nu în cât de mult deţinem sau cunoaștem. Dumnezeu dorește tot devotamentul inimii noastre, nu doar parțial.

Proverbe 3:5: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta; și nu te bizui pe înțelepciunea ta.”

Roma a mers împotriva Ierusalimului și i-a pedepsit pe evrei, în anul 69 d. Cr. Apoi armata romană a plecat. Evreii care și-au amintit de avertizarea Domnului nostru, din Matei 24, au fugit la munți. Aceştia au fost cruțați de mari suferințe în timpul distrugerii finale a Ierusalimului în anul 70 d. Cr.

Aceste evenimente ne dau ocazia să reflectăm asupra vieții noastre, a relațiilor noastre cu Dumnezeu, și unde se află speranța noastră.

Adevărul este că există speranță dincolo de orizont:

Țefania 2:3: „Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului.”

Psalmul 46:1, 2: „Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor.”

 Cu toții așteptăm cu nerăbdare ziua când Apocalipsa 21:4 va deveni realitate:

Apocalipsa 21:4, ”El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”

Pentru cei care cu sinceritate și-au dat Domnului viaţa ca să-L servească, Isus le-a spus:

Luca 21:28: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”

Vă încurajăm să vizionați prezentarea de un minut, cum va fi lumea foarte curând, poate chiar în timpul vieții noastre:

De asemenea vă încurajăm să vizionați prezentarea excepțională care tratează De ce a permis Dumnezeu răul și care sunt planurile și scopurile Sale pentru viitor.