Vol. 18, Noiembrie-Decembrie 2010, Nr. 1 

DE CE EXISTĂ DIVERSITATE ÎN POPORUL DOMNULUI

Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit?” 03720″> 1 Cor. 4:7 .

R 5284-a W. T. 1 august 1913 (pag. 231)

Deşi este adevărat că toţi oamenii s-au născut cu drepturi şi privilegii inalienabile, totuşi nici un om nu s-a născut fără păcat. Scripturile declară foarte potrivit că rasa lui Adam a fost vândută păcatului acum şase mii de ani. În acest sens deci, noi nu ne-am născut liberi, ci robi ai Păcatului. Nici nu ne-am născut egali. Nici chiar două persoane nu se aseamănă exact în ocazii, talent şi capacităţi. Ne deosebim unul de altul. Dumnezeu nu i-a creat pe unii mai buni şi pe alţii mai răi — pe unii mai bogat înzestraţi şi pe unii mai slab înzestraţi. Trebuie să luăm afirmaţia Bibliei despre originea omenirii şi să înţelegem că Dumnezeu l-a făcut pe Adam perfect. Toate imperfecţiunile care împovărează rasa umană sunt rezultatele procesului morţii. Păcatul ne-a făcut pe toţi să ne deosebim, prin urmare, de chipul şi asemănarea originară a lui Dumnezeu. Satan a cauzat această deosebire prin Mama Eva.

În textul nostru însă, apostolul Pavel are în vedere o Nouă Creaţie în Isus Cristos — un nou ordin — printre ai cărei membri există deosebire. Unii din Biserică au mulţi talanţi, alţii puţini; unii au talanţi speciali, alţii au talanţi obişnuiţi. Dar Satan nu este acuzat de a fi dat talanţi mai mulţi sau mai puţini acestora. Apostolul spune că Dumnezeu este Cel care a pus diferitele membre în Corp aşa cum I-a plăcut Lui; şi că atât această punere sau repartizare a diferitelor membre ale Corpului, cât şi aducerea gradelor diferite de rod sunt manifestări ale harului lui Dumnezeu în inimile noastre. Astfel suntem făcuţi să ne deosebim unul de altul.

CAUZA DEOSEBIRILOR ÎN REALIZĂRI

Chestiunea creşterii în Spirit sfânt este una care depinde în mare măsură de zelul fiecăruia de a cunoaşte, a face voia lui Dumnezeu. Noi suntem puşi în Şcoala lui Cristos să învăţăm despre El. Unii învaţă mai repede, alţii mai încet. În măsura în care învaţă, ei au ocazii şi binecuvântări mai mari. Tuturor le este dată o măsură de Spirit sfânt — tuturor le-a fost dată o binecuvântare. Cei care sunt nerăbdători să cunoască voia Domnului şi să o studieze cresc mai repede şi astfel au mai mult Spirit sfânt. Aceştia sunt zeloşi să facă voia Domnului. Progresul nu le este atribuit în întregime lor, ci în mod special favorii lui Dumnezeu.

Apostolul continuă şi spune: Voi sunteţi lucrarea lui Dumnezeu; Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după buna Sa plăcere, şi voinţa şi înfăptuirea”. Noi nu am putea face această lucrare singuri. Puterea care lucrează în noi este de la Dumnezeu. El pregăteşte un Templu glorios. El a prevăzut cine va fi piatra unghiulară principală a acestui Templu şi cine vor fi membrii clasei Templului. Noi nu ne putem alege locurile singuri. Dar în providenţa lui Dumnezeu, fiecare am răspuns la chemarea de a fi o piatră vie. Pietrele au fost mai întâi scoase din cariera întunecoasă, iar acum ele sunt în proces de formare şi pregătire pentru locuri în clădirea glorioasă.

Alt fel de diversitate

Marele Maestru face o lucrare cu noi. El ne cizelează şi ne modelează. Ne face ceea ce suntem. În consecinţă, să nu ne lăudăm. Fiecare dintre noi are o oarecare măsură de personalitate însă, şi dacă este prea multă împotrivire în piatră, aceasta va fi abandonată. După cum îndeamnă apostolul Petru, trebuie să ne smerim sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca să ne poată înălţa la vremea cuvenită. Acelaşi apostol ne reaminteşte de asemenea că trebuie să privim în sus la Dumnezeu şi să-I aducem laudă pentru tot ceea ce avem şi suntem. 1 Pet. 5:6; 4:11.

Noi suntem conlucrători cu Dumnezeu. Îi aducem lui Dumnezeu laudă pentru că ne-a făcut să ne deosebim de ceea ce am fost, că ne face să ne deosebim tot mai mult pe zi ce trece, şi că El va continua lucrarea bună pe măsură ce trec zilele şi căutăm să facem voia Lui. Ce avem noi al nostru? Nimic! Am fost complet morţi prin neascultarea Tatălui Adam; am fost născuţi în această stare, neavând nici un drept la viaţă veşnică. Dar Dumnezeu are un Plan care include toată lumea în aranjamentul lui de binecuvântare. El ne-a oferit nouă binecuvântările celui mai înalt aspect al acestui Plan şi ne-a invitat să venim la El înaintea lumii. Şi aceasta o primim prin harul Său.