Dovezi scripturale ale conceperii de spirit – VDM 11.3

Vol. 11 Martie-Aprilie 2004 Nr. 3

Dovezi scripturale ale conceperii de spirit

„Potrivit voii Sale, El ne-a născut prin Cuvântul adevărului.” Iacov 1:18.

R5579 W. T. 15 noiembrie 1914 (pag. 349)

Scripturile ne spun că Domnul nostru a lăsat gloria pe care a avut-o cu Tatăl înainte de a fi lumea şi a venit pe pământ, devenind om, „din pricina morţii pe care a suferit-o” („pentru suferinţa morţii” — în engleză, n. t.), pentru ca să Se poată da pe Sine „o Răscumpărare pentru toţi”. Ni se spune că la vârsta de treizeci de ani a mers la Iordan şi S-a prezentat ca sacrificiu lui Dumnezeu. După botezul Său ieşind din apă, Spiritul sfânt a coborât peste El, „cerurile I s-au deschis”. Apoi a fost condus de Spirit (acest spirit nou-conceput) în pustie timp de patruzeci de zile, să aibă comuniune cu Tatăl, să studieze tipurile şi profeţiile Scripturilor şi să fie încercat de Adversar. După aceea a putut vedea clar calea pe care Tatăl o marcase pentru El, aşa cum este arătat în aceste tipuri şi profeţii.

Invitându-Şi ucenicii să-L urmeze, Domnul nostru a explicat foarte clar că dacă fac astfel ei trebuie neaparat să fie botezaţi în moartea Sa şi să participe la paharul Său de suferinţă, pentru a putea trăi şi domni cu el. Peste tot în Scripturi este arătat că Biserica trebuie să fie membri ai Corpului lui Cristos, al cărui Cap este El. Ei declară că El este Înainte-mergătorul nostru, Căpetenia mântuirii noastre; că „aşa cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta”; că experienţele Lui trebuie să fie experienţele noastre. Ei declară că El „aduce pe mulţi fii” — fraţii Săi — la Dumnezeu, la slavă.

Paşii pe care trebuie să-i facem deci, sunt exact paşii pe care i-a făcut El, pe care noi trebuie să-L urmăm. El este marele nostru Model. Prin credinţă noi suntem ajutaţi să vedem, sub conducere divină, răscumpărarea pe care a îndeplinit-o Isus pentru noi şi ocazia noastră de a deveni ucenicii Săi, de a fi botezaţi în moartea Sa. Botezul în moarte ar fi departe de a fi de dorit, decât dacă ar fi ceva cale prin care acesta ar putea fi făcut o poartă spre viaţă; şi această cale a fost pregătită de Dumnezeu. Ea a fost deschisă întâi pentru Fiul Său.

Naturile lui Isus, umană şi spirituală, simbolizate

În tipul Zilei Ispăşirii, natura umană a Domnului nostru a fost reprezentată prin viţel, care a fost oferit ca sacrificiu. Marele preot, îmbrăcat în hainele albe de in pentru sacrificiu, L-a reprezentat pe El ca Nouă Creatură concepută de spirit, după ce sacrificiul Său uman a fost acceptat şi în timp ce consumarea reală a corpului Său uman era în proces. Marele preot, îmbrăcat în „hainele de slavă şi frumuseţe”, L-a reprezentat pe El după învierea Sa la natură divină, după ce a fost născut din Spirit şi a fost mult înălţat la slavă, cinste şi nemurire de către Tatăl, ca o răsplată pentru credincioşia Sa. Ioan 3:3-8.

Astfel că atunci când ne prezentăm lui Dumnezeu în consacrare şi sacrificiul nostru este acceptat de El, noi murim ca oameni; dar suntem de asemenea concepuţi la natura nouă, la viaţa nouă. Iar această viaţă nouă, concepută de sus, continuă să crească prin asimilarea hranei spirituale, până când, la timpul potrivit, se va naşte o fiinţă spirituală deplin dezvoltată, ca şi Domnul nostru (1 Ioan 3:2; Rom. 8:29). Acest proces şi rezultatul lui ne sunt aduse în atenţie în Scripturile care declară despre Domnul nostru că El a fost „întâiul-născut dintre cei morţi”. Şi acest cuvânt născut îgennao, în greacăş este acelaşi cuvânt care este tradus conceput. Se referă la întregul proces al naşterii. Aceasta este o chestiune progresivă; întâi este conceperea, apoi perioada gestaţiei, apoi naşterea.

Botezul Domnului nostru pentru viaţa nouă a fost atunci când a făcut consacrarea spre moarte la botezul Său. Noua Creatură începută atunci a fost în creştere timp de trei ani şi jumătate după aceea. Această perioadă, cum s-a spus înainte, a fost reprezentată prin marele preot din tip. La botezul Său a fost conceput ca Fiu al lui Dumnezeu pe cel mai înalt plan — cel divin. Atunci Ioan Botezătorul a dat mărturie despre El zicând: „Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel; şi a rămas peste El”. Relatarea Scripturilor este ((758)) că numai cei concepuţi de Spirit pot vedea lucrurile spirituale. Cor. 2:9-16.

Adevărurile adânci nu sunt vizibile la suprafaţă

Se pune întrebarea: De ce un fapt de aşa mare importanţă cum este conceperea de Spirit a Domnului nostru nu este declarat tocmai aşa, ci trebuie dovedit prin deducţie? Răpundem: Pentru cei cu minte spirituală există într-adevăr dovadă foarte puternică, şi totuşi alţii ar putea trece peste ea fără s-o recunoască. Acest lucru este de asemenea adevărat în legătură cu alte doctrine scripturale importante. Există o scriptură care declară că prin făgăduinţele nespus de mari şi scumpe putem fi făcuţi părtaşi naturii divine. Alte scripturi declară că urmaşii lui Cristos Îi vor împărtăşi gloria, onoarea şi nemurirea. Aceste scripturi de la urmă implică acelaşi lucru ca şi primele, deşi numai acel text (2 Pet. 1:4) declară chestiunea chiar în acele cuvinte.

În privinţa învierii Domnului nostru se spune că „El a fost omorât în carne, şi făcut viu în Duh” (1 Pet. 3:18 — Diaglott). Această scriptură nu spune că a fost înviat un Duh, dar acesta este sensul evident, şi noi ştim că acesta a fost cazul: „Domnul este Duhul” (2 Cor. 3:17). În Coloseni 1:18 citim despre Domnul nostru: „El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul îNoii Creaţiiş, Cel întâi-născut dintre cei morţi”. Deoarece Domnul nostru a fost născut dintre morţi o Fiinţă spirituală, El trebuie să fi fost conceput de spirit înainte, deoarece naşterea este întotdeauna precedată de concepere.

Vorbind despre învierea Bisericii, despre care se spune că este învierea lui Cristos (Filip. 3:10), apostolul Pavel spune: „Este semănat trup natural şi înviază trup duhovnicesc”. Aşa că noi trebuie să găsim aceste adevăruri preţioase „puţin aici, puţin dincolo”. Acesta pare să fie modul în care Domnul a pregătit Biblia — dând din aceste mărgăritare de Adevăr puţin aici, puţin dincolo. Cei care sunt superficiali în căutarea lor vor trece cu vederea cele mai importante aspecte ale Adevărului, ca să afle mai târziu că au numai o mică parte.

Acum străluceşte lumină mai clară

Pe măsură ce cercetăm Scripturile şi învăţăm cum să împărţim drept şi să combinăm drept diferitele lor elemente, acum că lumina aurorei Noii Dispensaţii străluceşte asupra Cuvântului, făcându-l mai luminos pentru vederea noastră, vedem minunatul ansamblu — marele plan peste care noi şi alţii am trecut înainte şi n-am reuşit să-l discernem. Cei care nu sunt din clasa potrivită nu vor putea vedea Adevărul în toată claritatea, frumuseţea şi armonia lui minunată. Dacă avem spiritul corect ca şi copii ai lui Dumnezeu, vom dori să ştim ce are Dumnezeu în păstrare pentru poporul Său.

Aceasta dă o ocazie pentru lucrarea Spiritului Adevărului asupra inimilor şi minţilor noastre. Această dorinţă ne face să ne adunăm împreună pentru studiu biblic, când cei lumeşti vor zice: Să jucăm biliard, sau şah sau altceva. Ei protestează: Ai citit deja Biblia de câteva ori. Noi le spunem că am citit-o şi am primit multă binecuvântare.

Astfel, pe măsură ce dorim să cunoaştem Planul Domnului şi voinţa Lui în privinţa noastră, El neo descoperă tot mai mult; şi astfel, puţin câte puţin, câştigăm mult Adevăr, care ne bucură mult inimile, ne dă o înţelegere inteligentă a zilei minunate în care trăim, şi ne dă calm şi încredere în timp ce alţii îşi dau sufletul de groază.