MILITARISMUL ŞI CONŞTIINŢA
W. T. 15 Iulie 1916 (pag. 222)
Deşi creştinii sunt îndemnaţi să se supună „puterilor care sunt” — regilor, guvernatorilor, magistraţilor etc. — totuşi aceasta nu trebuie să se înţeleagă că înseamnă renunţare la fidelitatea faţă de Regele regilor şi Domnul domnilor. El este Domnul nostru Suveran. Supunerea noastră la domnii şi la puterile pământeşti şi la poruncile lor este numai în măsura în care ele nu vin în conflict cu poruncile Domnului nostru Suveran. Evreii, când au renunţat la Isus, au strigat: „N-avem alt rege în afară de Cezar!” Poziţia creştinului este: „Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Ori de câte ori Cezarul şi legile lui vin în conflict cu cerinţele divine, adevăraţii soldaţi ai crucii nu au alternativă.
Nu ni se cade nouă să fixăm norme pentru alţii. Conştiinţa este o problemă individuală. Ar fi tot atât de greşit din partea studenţilor Bibliei să lupte împotriva guvernelor pământeşti, şi să se opună înrolării în armată şi marină la chemarea guvernelor pământeşti, cum ar fi greşit ca alţii să-şi forţeze opiniile asupra studenţilor Bibliei, contrar conştiinţei noastre. Fiecare om să fie pe deplin convins în mintea sa. Studenţii Bibliei trebuie să-şi amintească faptul că ei sunt cetăţeni ai Împărăţiei cereşti şi nu trebuie să insiste în mod special asupra drepturilor pământeşti, cu excepţia acelora la care s-ar putea aştepta în mod rezonabil străinii. Împărăţia lui Mesia nu va fi stabilită cu sabia studenţilor Bibliei, nici prin discursuri împotriva altora, nici prin încălcarea legilor ţării în care locuiesc, nici prin ostilitate faţă de guvernele care încearcă a le garanta viaţa şi fericirea. Noi trebuie să fim supuşi acestor guverne. Noi trebuie să le apreciem. Dar toate acestea nu ne vor rupe relaţia cu Regele ceresc şi cu poruncile Sale. La studenţii Bibliei acestea vin întâi — fiecare conform propriei conştiinţe în privinţa sensului Cuvântului Domnului.
În prezent, în Marea Britanie mulţi fraţi dragi suferă cu mare loialitate experienţe grele. Închisoare şi muncă grea este pedeapsa aspră pentru un străin care se supune legii, dar care refuză să se angajeze în război fiindcă aşa i-a poruncit Suveranul său. Totuşi suferinţele celor credincioşi sunt, poate, şi mai mari în alte direcţii. Cineva este într-o situaţie foarte grea când degetul dispreţului este îndreptat spre el; când este declarat laş; când este dat afară din serviciu care-i aduce pâinea zilnică, în timp ce alţii care iau sabia sunt aclamaţi. Fără să punem la ((130)) îndoială valoarea şi curajul celor din urmă, noi credem că mai mult curaj se cere pentru a fi în rândurile celor dintâi — a rămâne loiali Regelui regilor când întâmpinăm dispreţul vecinilor şi prietenilor.
Cu toate acestea, noi suntem siguri că Domnul aduce o binecuvântare tuturor celor care caută cu credincioşie să-I cunoască şi să-I facă voia. Mai mult, noi credem că se dă o mărturie într-o ţară mare, la un popor mare — la un popor care, ca întreg, este temător de Dumnezeu — aşa cum nu s-a mai dat din zilele persecuţiilor. Cât de mult foloseşte Domnul experienţele prezente pentru a găsi şi a aduce la coacere pe cei din clasa grâu din poporul englez, nu putem spune.
Fraţii de la biroul din Londra s-au pus în mişcare pentru a face faţă la condiţiile care predomină în jurul lor. Ei au trimis scrisori către diferite adunări, sfătuind că Bătrânii aleşi de adunare, ca slujitori ai Evangheliei, pot cere scutire de serviciul militar, şi sfătuind ca ei astfel să raporteze când sunt chemaţi, iar adunările să raporteze numele Bătrânilor lor. O petiţie semnată de aproximativ cinci mii a fost înmânată guvernului, după cum urmează:
PETIŢIE
Către distinsul deputat H. H. Asquith, membru al Parlamentului.
Domnule: Noi, membrii subsemnaţi ai Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor Bibliei, vă rugăm să prezentaţi această petiţie în folosul tinerilor asociaţi cu noi în părtăşie creştină, care sunt afectaţi de măsurile serviciului militar în vigoare acum, dar ale căror convingeri religioasele interzic angajarea în astfel de serviciu. Mulţi şi-au dovedit deja prin suferinţă fidelitatea faţă de conştiinţă, şi numărul lor creşte zi de zi. Nu cunoaştem nici unul care ar refuza dacă i s-ar da posibilitatea să lucreze ceva de importanţă naţională sub supravegherea comitetului numit de guvern.
Cu toată convingerea cerem ca aceia care din motive de conştiinţă se simt obligaţi să refuze serviciul militar de orice fel, să fie recunoscuţi ca cetăţeni loiali şi supuşi legii, şi să li se dea posibilitatea de a efectua serviciu pentru ţară în afara mecanismului de război şi să nu fie trataţi ca infractori.
Funcţia şi influenţa dumneavoastră bună, în a pune capăt situaţiei intolerabile prezente, vor fi întotdeauna mult apreciate de către fiecare din subsemnaţii.
SemnatĂ de 5000
Împreună cu această petiţie şi cu aceste semnături a fost trimisă scrisoarea care urmează. Încă nu am aflat rezultatul. Rugăciunea noastră este ca voia Domnului să se facă, numele Lui să fie glorificat şi poporul Lui să fie întărit cu puterea şi harul necesar pentru a face faţă la orice ar permite providenţa divină. S-ar putea ca situaţia fraţilor din Marea Britanie să se regăsească mai târziu printre fraţii din Australia şi Canada. Şi cine ştie dacă aceleaşi condiţii nu vor predomina în cele din urmă şi în Statele Unite? Cât de recunoscători suntem pentru promisiunea divină „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”!
OBIECTORI DE CONŞTIINŢĂ
Către distinsul deputat H. H. Asquith, membru al Parlamentului.
Domnule: În calitate de asociaţie britanică înregistrată, cunoscută ca Asociaţia Internaţională a Studenţilor Bibliei, şi ca cetăţeni ai Marii Britanii care se supun legii, dorim să vă rugăm pe dumneavoastră, în calitate de cap al guvernului Maiestăţii Sale, să obţineţi din partea guvernului consideraţie pentru membrii acestei asociaţii a căror conştiinţă nu permite satisfacerea datoriilor militare de nici un fel, pentru ca acestora să li se acorde permisiunea să facă o muncă de importanţă naţională, aşa cum este prescris de Comitetul guvernamental, permisiune deja acordată unor cetăţeni care de asemenea sunt obiectori de conştiinţă pe motive similare. Credem că este bine să vă explicăm că prin această asociaţie nu se face nici o presiune, de nici un fel, asupra membrilor ei împotriva militarismului; toţi sunt liberi să acţioneze aşa cum sunt conduşi de propria lor conştiinţă, aşa încât cazul lor este un caz de adevărată convingere personală.
În prezent se găsesc cel puţin 40 dintre membrii noştri în închisori militare sub sentinţe care diferă de la câteva zile la doi ani, cu muncă grea, şi suntem informaţi că opt au fost trimişi în Franţa. Aceşti oameni declară că nimic nu-i poate determina să-şi schimbe atitudinea faţă de militarism, şi acţiunile lor sunt până acum în armonie cu această declaraţie. Aproape în fiecare zi creşte numărul celor închişi, şi extinderea Actului, pentru a afecta şi pe bărbaţii căsătoriţi, va creşte mai mult numărul în viitor. Permiteţi-ne să vă supunem spre consideraţie faptul că aceşti oameni sunt în prezent o cheltuială pentru ţară şi un necaz pentru autorităţi, în vreme ce serviciile lor sunt disponibile pentru binele public dacă li se permite să facă o muncă nesupusă controlului militar.
Simţim că nu este decât cuvenit să declarăm că această asociaţie, care este afiliată în activitatea ei religioasă la Societatea de Biblii şi tratate Turnul de Veghere din America, nu este aliată cu nici un alt corp — politic sau religios — care se opune militarismului, şi să mai declarăm că nu avem nici o intenţie de a ne alia cu nici un asemenea corp.
Pentru această petiţie trimitem alăturat liste conţinând 5000 de semnături; de asemenea o listă cu numele acelora dintre membrii noştri despre care ştim că sunt întemniţaţi, rugând guvernul să-şi extindă clemenţa asupra acestora, acordându-le şi lor scutirea dorită de sub control militar.
Ai voştri cu credincioşie,
AISB