MOISE CA MIJLOCITOR
R 4999 W. T. 1 aprilie 1912 (pag. 109)
Legământul Legii instituit la muntele Sinai n-a fost făcut cu Moise, ci cu poporul Israel, după cum a declarat Moise: „Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a zis: «Ascultă, Israele, rânduielile şi poruncile pe care le spun astăzi în auzul vostru. Învăţaţi-le şi împliniţi-le cu atenţie. Domnul Dumnezeul nostru a făcut un legământ cu noi la Horeb. Nu cu părinţii noştri a făcut Domnul legământul acesta, ci cu noi, care suntem toţi vii astăzi aici».” Deut. 5:1-3.
Moise a fost numai purtătorul de cuvânt pentru acel Legământ. Cuvântul Mijlocitor înseamnă intermediar; după cum a spus Moise: „Eu am stat aici între Domnul şi voi” (Deut. 5:5). Condiţiile Legământului şi aranjamentele Mijlocitorului pun responsabilitatea pe Mijlocitor, ca reprezentant al poporului şi ca reprezentant al lui Dumnezeu pentru popor.
În mod asemănător, Cristos este Mijlocitorul Noului Legământ. El nu este încă complet. Capul Şi-a terminat lucrarea, S-a înălţat în glorie şi a devenit Avocatul acelora care doresc să devină membri ai Corpului Său, şi de 18 secole Dumnezeu îi primeşte pe membrii Corpului lui Cristos, Mijlocitorul, în relaţie cu El. Curând ultimul membru al numărului dinainte cunoscut şi preorânduit al celor aleşi va fi fost chemat, acceptat şi găsit credincios; şi atunci acest Veac se va sfârşi, deoarece marele Profet, Preot, Rege, Judecător şi Mijlocitor va fi complet. Şi mai mult de atât: El îşi va fi sfârşit sacrificiul Său — sacrificiul cărnii, al cărui merit va fi dat pentru Israel şi pentru lume sub condiţiile Noului Legământ: „Prin îndurarea arătată vouă, să capete şi ei îndurare”. Romani 11:31.
Aşa a fost în tip. Înainte de a fi inaugurat Legământul Legii, Moise a luat viţei şi ţapi şi i-a ucis şi a folosit sângele lor pentru stropirea Tablelor Legii, reprezentându-L pe Cel Atotputernic şi obligaţiile Lui faţă de Legământ, şi apoi a stropit poporul, aducându-l sub obligaţiile Legământului. Antitipul acesteia este că imediat după ce Cristosul va fi glorificat dincolo de văl, El va aplica meritul ispăşirii pentru păcat de la Calvar, ca satisfacere pentru întreaga lume şi ca bază a Noului Legământ care va fi inaugurat cu Israel, după cum a fost promis. Ieremia 31:31.
EVREII SUNT ÎNTÂI ÎN ARANJAMENTUL DIVIN
Stropirea Israelului va veni întâi — „Întâi pentru iudeu” este aranjamentul divin, după cum oferta privilegiului de a deveni membri ai Israelului Spiritual a fost făcută întâi evreilor. Dar nu va înceta cu ei. Multe popoare vor fi stropite — toţi cei care vor vrea. Cunoştinţa slavei DomnulUI va umple întregul pământ, şi multe popoare vor zice: „Veniţi, hai să ne suim la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieşi legea
Se va vedea că deşi a luat doar un moment pentru a stropi Tablele Legii, trebuie să-i fi luat lui Moise un timp considerabil să stropească tot poporul, numărând milioane. Şi în antitip acea lucrare va ţine o mie de ani. În timpul întregii mii de ani ai domniei lui Cristos pe Scaunul Său de Domnie Mijlocitoare, lucrarea de stropire a poporului — lucrarea de îndreptăţire a lor, făcându-i acceptabili, curăţindu-i de păcat şi aducându-i în relaţie cu Legământul şi cu cerinţele lui de ascultare perfectă — va fi în desfăşurare. La sfârşitul miei de ani, când toţi oamenii vor fi fost stropiţi — când toţi cei care vor dori să se folosească de aranjamentul graţios al lui Dumnezeu prin Cristos vor fi făcut acest lucru — Împărăţia Mijlocitoare se va sfârşi; după ce îşi va sfârşi lucrarea intenţionată, cei neloiali şi neascultători vor fi distruşi în Moartea a Doua. De atunci încolo, Noul Legământ între Dumnezeu şi oameni va rămâne un legământ continuu. În toată eternitatea va fi adevărat că Isus a fost Mijlocitorul acelui Legământ, dar funcţia Sa mijlocitoare nu va continua.
„SUNT IUBIŢI DIN CAUZA PĂRINŢILOR LOR”
Aşa a fost în cazul lui Moise: Legământul Legii pe care el l-a mijlocit a fost obligatoriu atât pentru Dumnezeu cât şi pentru Israel pentru un timp, fie că Moise trăia, fie că murea. La mult timp după moartea sa, încă se vorbeşte despre acesta ca despre Legământul Legii Mozaic şi despre Moise ca despre cel care a mijlocit acel Legământ. Deoarece poporul n-a putut îndeplini cerinţele Legii, ei n-au putut avea viaţa veşnică pe care aceasta o promitea, dar în schimb au primit blestemul ei, al condamnării la moarte. Ziua ispăşirii, an după an, a evidenţiat acest fapt şi în mod tipic a făcut satisfacţie pentru păcatele din acel an şi a dat israeliţilor o ocazie pentru încă un an în favoarea lui Dumnezeu, pentru a încerca dacă puteau sau nu să respecte Legea şi să câştige viaţă veşnică. Deoarece Templul a fost distrus şi Preoţia evreiască pierdută, sacrificiile Zilei Ispăşirii nu s-au mai repetat de mai bine de 18 secole, şi prin urmare, pentru toată această perioadă de timp ei sunt complet îndepărtaţi de la manifestarea favorii divine. Apostolul însă ne asigură că „sunt iubiţi din cauza părinţilor lor”, şi că în Planul Divin trebuie încă să vină o binecuvântare peste ei.
Acea binecuvântare va veni sub Noul Legământ, stabilit de către Mijlocitorul mai Bun. Toţi cei care Îl vor accepta pe El şi aranjamentele graţioase ale Împărăţiei Sale Mijlocitoare, vor obţine cele mai înalte binecuvântări promise naţiunii lor şi vor fi asociaţi în Împărăţie, care timp de o mie de ani va binecuvânta pe toţi oamenii cu ocazia îndurătoare de întoarcere la favoare divină în aceleaşi condiţii — ascultare în măsura capacităţii şi credinţă în Răscumpărătorul.
„Când Mireasa şi Mirele vor apărea,
În întunericul pământului vor lumina;
Toate popoarele atunci vor striga:
„Faceţi loc, faceţi loc, iată Împăratul nostru a sosit deja!”
O, timpurile de împrospătare
Curând vor aduce o dulce eliberare,
Prin glorioasa domnie de binecuvântare
A Prinţului Păcii, Acela puternic şi mare!”