SE GĂSEŞTE O BIBLIE PIERDUTĂ

2 Cron. 34:14-33

„Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.” Psa. 119:11.

R 4850 W. T. 1 iulie 1911 (pag. 206-207)

În legătură cu reforma lui Iosia şi curăţirea templului a fost găsită o copie a cărţii Legii. Se prespune că această carte conţinea Pentateuhul, sau cele cinci cărţi ale lui Moise. Lunga perioadă de idolatrie care a precedat lucrarea de reformă a lui Iosia au micşorat valoarea Mărturiilor Domnului, astfel că evident împăratul nu văzuse niciodată, poate nici nu auzise de Legea divină până atunci. Dacă aceasta ar părea ciudat pentru noi de acum, să ne amintim că astăzi avem Biblii cu milioanele, câtă vreme în timpurile din vechime cărţile erau scrise cu trudă, cu peniţa, şi erau foarte scumpe. A fost prevăzută o copie pentru împărat şi una pentru templu, dar împăraţii idolatri nu foloseau Cuvântul lui Dumnezeu şi copia împărătească fusese fără îndoială distrusă cu mult timp înainte.

Împăratul a pus să fie citit manuscrisul în auzul lui. Acesta arăta în detaliu ce binecuvântări vor veni peste naţiunea lui Israel dacă erau ascultători de Dumnezeu. De asemenea înfăţişa pedepsele care veneau asupra lor dacă neglijau serviciul Celui Atotputernic şi legile Sale, şi deveneau idolatri. Deutoronomul 28 este o declaraţie foarte clară a ceea ce părea a fi pedeapsa cuvenită împărăţiei lui Iosia din cauza idolatriei dinainte de zilele sale. Împăratul a fost uimit. Evident judecăţile divine li se cuveneau. De ce au aşteptat, el nu ştia. El a reflectat că poate era posibil să se facă totuşi ceva pentru a repara răul. El a trimis deci să se facă o cercetare asupra subiectului.

Cercetarea a ajuns la Hulda, o profetesă din acel timp, care a dat răspunsul Domnului, spunând că toate nenorocirile prezise în Lege în mod sigur se vor întâmpla din cauza cursului idolatru urmat de naţiune. Dar mesajul declara că acest necaz, aceste disciplinări vor fi amânate şi nu vor veni în zilele Împăratului Iosia datorită căinţei sale serioase şi a manifestării mâhnirii în legătură cu situaţia de îndată ce a auzit de ea.

Cu toate acestea, împăratul a făcut tot ce i-a stat în putere să remedieze răul şi să aducă naţiunea înapoi în acord cu Cel Atotputernic. El a convocat o adunare generală la templu şi a participat în persoană cu nobilii şi cu reprezentanţii întregului popor. A pus să fie citită cartea Legii în auzul poporului şi le-a arătat greşelile şi la ce trebuiau să se aştepte. Lucrarea curăţirii de idolatrie a fost încă şi mai amănunţit îndeplinită şi lucrarea de reformare a fost făcută şi mai profund – tot ceea ce împăratul ştia cum să facă.

Biblia Pierdută Astăzi

Ar putea să uimească pe unii când vom spune că pentru masele de oameni de astăzi Cartea lui Dumnezeu este pierdută. Cum! veţi spune. Am pierdut noi peste o sută de milioane de Biblii în creştinătate, şi nu tipărim noi mai mult de un milion de exemplare în fiecare an? Cum poţi spune că este pierdut Cuvântul Domnului astăzi?

Vai! Biblii avem, dar pentru majoritatea în special cultivată, ele nu mai sunt Biblii — ele nu mai sunt Cuvântul inspirat al Celui Atotputernic! Ele nu mai sunt studiate, crezute, şi nu se mai ascultă de ele. Este totuşi la modă să ai Biblii; este încă obişnuit să se ia texte din ele — aceasta se face chiar de către slujitori, care mărturisesc confidenţial că nu au credinţă în Biblie — că nu au mai multă credinţă în Biblie decât în Shakespeare. Şi numărul învăţătorilor religioşi care au respins astfel Cuvântul lui Dumnezeu ca Mesajul inspirat divin este mult mai mare decât presupune majoritatea oamenilor. Aproape toţi slujitorii care au absolvit în ultimii douăzeci de ani, din aproape toate universităţile, colegiile şi seminariile creştinătăţii, din Marea Britanie, Germania, Statele Unite şi Canada, sunt de fapt necredincioşi.

Cum a ajuns Cuvântul lui Dumnezeu să fie pierdut astfel?

Răspundem că istoria arată o perioadă lungă numită Veacurile Întunecate în care Cuvântul Domnului a fost pus deoparte în favoarea conciliilor şi a decretelor bisericii. Apoi a venit perioada Reformei. Biblia a fost tradusă de către catolici în engleză şi a fost numită Versiunea Douay. A fost tradusă de către protestanţi în engleză şi a fost numită Versiunea King James, şi încă o dată Cuvântul lui Dumnezeu a început să exercite o influenţă transformatoare asupra omenirii.

Dar, vai! Erorile, întunericul, superstiţia Veacurilor Întunecate deja în mintea umană au dat Cuvântului lui Dumnezeu distorsiuni ciudate şi, prin ochelarii coloraţi ai sectarismului, l-au făcut să pară că spune lucruri total iraţionale şi de neconceput.

Odată cu progresul educaţiei, gândirea a fost reluată pe linia religiei ca şi pe a ştiinţei. Gânditorii însă au privit Biblia numai aşa cum o văzuseră ei prin ochelarii lor coloraţi; în măsura în care au îndepărtat superstiţiile trecutului mai întunecat, au îndepărtat Biblia ,ca parte din acele superstiţii şi probabil baza lor. Drept rezultat, oamenii şcolilor, profesorii de colegiu, doctorii în teologie etc., au pus pe seama Cuvântului lui Dumnezeu diferite doctrine pe care acesta nu le învaţă — printre altele purgatoriul şi chinul veşnic pentru toţi, cu excepţia „celor aleşi”.

Acum, la timpul cuvenit, s-a găsit Cuvântul lui Dumnezeu. Praful Veacurilor Întunecate este dat la o parte. Cartea este cercetată în lumina propriilor ei învăţături. Străluceşte cu o strălucire minunată pe cărarea celor drepţi. Vedem împlinită în faţa noastră promisiunea lui Dumnezeu, că această cărare a celor drepţi va „străluci tot mai mult până în ziua deplină”. Strălucirea ei puternică din prezent prevesteşte că noua Zi, noua Eră a Împărăţiei lui Mesia este aproape.