Vol. 22, Noiembrie-Decembrie 2014, Nr. 1 

SFINTELE SCRIPTURI — SURSA ADEVĂRATEI ÎNŢELEPCIUNI

R5104 W. T. 15 septembrie 1912 (pag. 296-297)

Este posibil ca nici chiar poporul Domnului să nu reuşească uneori să aprecieze valoarea acestei mari Cărţi, Biblia, care a exercitat mai multă influenţă în lume decât toate celelalte cărţi combinate. Puţini îşi dau seama că Biblia este în mâinile publicului numai de aproximativ un secol. Când primele noastre Societăţi de Biblii au fost organizate, Biblia se afla în posesia doar a celor bogaţi. Acum ea se găseşte în fiecare casă şi poate fi obţinută gratis de cei nevoiaşi. În plus, multe ajutoare pentru studiul Scripturii se tipăresc şi oamenii află valoarea unora dintre acestea şi utilitatea Concordanţelor Biblice.

Mai mult, suntem înclinaţi să uităm că cunoştinţa generală tocmai a început să ajungă la mase. Nu sunt mai mult de doisprezece ani de când educaţia a devenit obligatorie în toate ţările mai civilizate. Astfel Dumnezeu a favorizat zilele noastre în două moduri — dându-ne Biblia şi dându-ne inteligenţa necesară pentru a o studia.

CRITICA RADICALĂ — CEL MAI PERICULOS DUŞMAN AL CREDINŢEI

Dar întocmai cum aceste foarte preţioase ocazii sunt în mâinile maselor, întocmai cum aceste binecuvântări de cunoştinţă crescută sunt date omenirii, întocmai cum creştinătatea este pregătită pentru studiul Bibliei, Domnul i-a permis Adversarului să prezinte cea mai subtilă influenţă împotriva Scripturilor. Suflul urât al necredinţei din trecut a fost înlocuit cu un duşman al credinţei creştine mult mai mare — necredinţa în general cunoscută sub numele de „Critica Radicală”, periculoasă în special datorită caracterului ei înşelător.

Critica Radicală s-a înrădăcinat în aproape toate colegiile şi seminariile teologice ale creştinătăţii. Deşi toate bisericile noastre din toate denominaţiile la suprafaţă stau ca apărători ai Bibliei, totuşi citadela credinţei este capturată de marele Adversar al lui Dumnezeu şi al Adevărului — Satan — care înşală, înstrăinează şi induce în eroare oştile creştinătăţii chiar prin profesorii şi doctorii în teologie, la care ele au fost îndrumate să caute lumină şi îndrumare spirituală, şi pe care i-au presupus a fi apărători fermi ai Bibliei drept Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

Această acuzaţie este severă, dar este în general una adevărată, după cum fiecare poate să demonstreze pentru sine. Foarte regretabil, suntem convinşi că patru din cinci dintre toţi slujitorii şi supraveghetorii Şcolii Duminicale din creştinătate au încetat să creadă în Biblie ca revelaţia inspirată divin a voinţei şi a scopurilor Celui Atotputernic. Unii dintre aceştia, cu toate acestea, pretind a fi urmaşi serioşi ai lui Isus, ca Fiul lui Dumnezeu şi de origine divină. Totuşi, cât de slabă este poziţia lor! Dacă Moise n-a scris Legea, dacă Legea nu este inspirată, ce vom gândi despre Isus şi despre apostolii Lui, care au acceptat aceste scrieri ca inspirate şi şi-au fondat toate învăţăturile pe acestea? Evident, Criticii Radicali care cred încă în Isus ca Fiul divin al lui Dumnezeu n-au gândit logic asupra chestiunii, şi la o reflectare mai amănunţită vor respinge orice aparţine de Scripturi.

MII CAD ÎN NECREDINŢĂ

Deşi cu tristeţe vedem împlinirea Scripturilor în căderea acestor prieteni ai noştri care au fost prinşi în laţ de către marele Vânător (Psa. 91:3), noi nu suntem obligaţi de nimic, nici de raţiune nici de Scripturi, să presupunem că pedeapsa lor pentru această necredinţă va fi chinul veşnic. Suntem siguri că poporul Domnului devine tot mai tare în credinţă zi de zi; chiar dacă aşa cum este prezis de Scripturi, o mie vor cădea alături de tine şi zece mii la dreapta ta. Psa. 91:7.

Studiul Bibliei cu ajutorul pe care Dumnezeu îl dă acum, clarifică tainele care ne-au nedumerit toată viaţa şi ne aduce la o apreciere mai mare a scopurilor Sale glorioase, la o mai mare loialitate faţă de El şi la o dorinţă mai serioasă de a servi Cauzei Sale de Dreptate, şi de a ridica stindardul Crucii lui Cristos. Adevărat, aşa cum Domnul a promis prin Profet, picioarele noastre au fost ferite de poticnire, fiindcă informaţia mai mare a zilelor noastre ne-a ridicat pe un plan mai înalt de devoţiune şi apreciere a înălţimilor, adâncimilor, lungimilor şi lăţimilor iubirii lui Dumnezeu, care întrece orice înţelegere!

UNII POT FI RECUPERAŢI DIN

CURSA VÂNĂTORULUI

Nu vorbim aspru, nici răutăcios despre dragii noştri prieteni care se poticnesc în ocaziile educaţionale ale zilelor noastre. Dimpotrivă, îi compătimim. Odată şi noi am stat exact acolo unde stau ei. Odată am respins Biblia drept Cuvântul lui Dumnezeu. Am fost la fel de cinstiţi atunci cum suntem şi astăzi, şi ne simţim obligaţi să apreciem pe alţii pentru aceeaşi cinste. Noi explicăm poziţia lor prin aceea că ne dăm seama de faptul că ei sunt orbiţi de lumina orbitoare a ştiinţei pământeşti din zilele noastre. Dacă au cunoscut vreodată Scripturile, acum au uitat şi au părăsit ştiinţa care vine numai de sus. Avem încredere că unii pot fi recuperaţi din cursa Adversarului, aşa cum am fost şi noi.

Totuşi, există o diferenţă marcantă între poziţia aşa-zişilor Critici Radicali şi a noastră. Majoritatea par să jubileze în necredinţa lor şi să se mândrească de împotrivirea la Biblie, în timp ce poziţia noastră a fost chiar inversul acesteia. Noi am deplâns necesitatea abandonării Bibliei. Am considerat un lucru raţional să aşteptăm de la Supremul Creator o revelaţie a scopurilor Sale cu privire la omenire — obiectivul creării ei, scopul care trebuie atins prin permisiunea răului şi teme asemănătoare. Am sperat ca Biblia să conţină aceste revelaţii.

Nu ne îndoim că mulţi dintre voi aţi avut experienţe asemănătoare cu ale noastre. Să sperăm că aşa cum noi am fost recuperaţi din cursa vânătorului, tot aşa vor putea fi şi alţii. Să fim prompţi în a da o mână de ajutor şi un cuvânt de încurajare. Să ne dăm seama că pentru cei cinstiţi cu inima pierderea Bibliei trebuie să însemne dezastru pentru credinţă şi speranţă, după cum a fost şi în cazul nostru. Să avem încredere că există mulţi alţii la fel de oneşti ca noi, care vor fi încă recuperaţi. Să ne încurajăm în a-i ajuta, amintindu-ne ce mare binecuvântare ne-a venit prin înţelegerea corectă a Cuvântului.