Spunând „Daţi-ne din undelemnul vostru” – VDM 12.5

Vol. 12 Iulie-August 2005 Nr. 5

SPUNÂND „DAŢI-NE DIN UNTDELEMNUL VOSTRU”

R5520a W. T. 15 august 1914 (pag. 249-250)

Atenţia a milioane de oameni a fost atrasă asupra învăţăturilor Turnului de veghere şi ale Studiilor În Scripturi, în privinţa gândului nostru că Timpul de Strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt popoarele trebuie să aibă loc cam prin octombrie 1914. Opt milioane de volume de Studii În Scripturi sunt în mâinile publicului. Unii care au batjocorit, au ocărât, au râs şi au vorbit despre imposibilitatea aşteptărilor noastre sunt surprinşi de caracterul brusc cu care a început marele război european. Cu toţii admit că n-a mai fost niciodată un astfel de război şi că nu va mai fi niciodată unul la fel. Aparte de Biblie, toţi admit că urmările acestui război vor fi atât de îngrozitoare, sărăcirea naţiunilor atât de mare, încât în viitor trebuie să predomine sfaturi mai înţelepte. Vedem din punctul de vedere al Bibliei că rezultatele acestui război vor duce la distrugerea civilizaţiei noastre actuale într-o perioadă de anarhie. Oricum s-ar termina războiul, în mod sigur nu va fi satisfăcător. Nemulţumirea va predomina cu prisosinţă în rândul maselor. Ca rezultat trebuie să aşteptăm o domnie a teroarei în întreaga lume civilizată.

Toate aceste lucruri le-am prezentat în publicaţiile noastre, în predicile noastre etc., de asemenea în Foto-Drama Creaţiei, care a fost prezentată deja unui public totalizând mai mult de patru milioane de oameni. Acest război întăreşte în minţile multora convingerea în privinţa corectitudinii aşteptărilor noastre. Întrebarea lor este: „Ce urmează?” Şi ei nu se vor gândi să caute vreun răspuns în direcţia slujitorilor bisericilor nominale, ştiind acum că aceştia i-au ţinut în întuneric şi au încercat să preîntâmpine obţinerea adevăratei lumini din Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum străluceşte acum printre studenţii Bibliei.

Un cuvânt de prevenire

Acum este timpul pentru moderarea gândirii, a vorbirii şi a manierelor noastre. Când rudele noastre dragi, prietenii, vecinii şi publicul încep să ne întrebe în ceea ce priveşte horoscopul Cuvântului lui Dumnezeu, în răspunsurile noastre trebuie să fim foarte blânzi, amabili şi răbdători. Orice mod arogant, orice spirit care zice „Ţi-am spus eu că-i aşa”, ar fi o respingere a acelora care sunt înclinaţi să caute la noi ajutor, îndrumare, instruire în învăţăturile Cuvântului lui Dumnezeu. Compătimitor, să ne punem în locul lor şi să-i tratăm cu cea mai mare bunătate, spunându-le că acest război este probabil legat de marea anarhie care va urma; că probabil aceasta va slăbi naţiunile cum nimic altceva n-ar fi făcuto, şi astfel va da elementului nemulţumit al societăţii nu numai o scuză, ci şi o ocazie pentru răsturnarea tuturor guvernelor şi grăbirea lumii spre cea mai îngrozitoare calamitate cunoscută vreodată.

Noi recomandăm ca necazul Timpului de Strâmtorare să nu fie discutat atât de mult cât marele rezultat, Împărăţia Mesianică ce va urma. Noi să-i ajutăm pe prietenii şi vecinii noştri să privească dincolo de norul întunecos, la marginea lui argintie, asigurându-i că acest Cuvânt al lui Dumnezeu sugerează că Timpul de Strâmtorare este necesar ca o pregătire pentru Împărăţia lui Mesia. Plugul strâmtorării trebuie întâi să pregătească inimile oamenilor pentru semănarea seminţei bune a Dispensaţiei următoare. După cum citim: „Când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea.” Isaia 26:9.

Să ne amintim întotdeauna rânduirea, sau împuternicirea, sau autorizarea noastră de a propovădui — după cum citim: „Să pansez pe cei cu inima zdrobită, să vestesc eliberarea robilor”. Lăsaţi ca lumea, trupul şi Diavolul să zdrobească inimile oamenilor, dacă ei vreau. Lăsaţi ca marele Timp de Strâmtorare să le zdrobească, dacă vrea. Împuternicirea noastră nu este să le zdrobim, ci să le vindecăm, să le pansăm, să turnăm pe ele ((858)) promisiunile îndurătoare ale Cuvântului lui Dumnezeu, în mod compătimitor. Promisiunile sunt reprezentate simbolic prin ulei. Astfel vom vesti cel mai bine laudele Celui care ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată (1 Pet. 2:9). Astfel vom ajuta cel mai bine pe acei care au mare nevoie de ajutorul nostru. Trebuie să ne amintim că şi noi am fost în întuneric doar cu puţin timp în urmă şi că vecinii şi prietenii noştri nu sunt mai răspunzători că se află în întuneric decât am fost noi. Ar trebui deci să scuzăm mai degrabă decât să ocărâm sau să criticăm.

Clasa fecioarelor nechibzuite

Nu este pentru noi să hotărâm cine va face parte din clasa fecioarelor nechibzuite şi nu va reuşi să intre la Nuntă, şi astfel, ca rezultat, să intre în marea strâmtorare şi să primească o răsplată mai mică. Cu toate acestea, trebuie să avem un oarecare interes şi curiozitate în privinţa profeţiei din pilda Învăţătorului nostru. Deşi este adevărat că fraţii creştini încărcaţi cu grijile acestei vieţi şi de aceea neumpluţi cu Spirit, cu ulei, şi lipsindu-le lumina Candelei, ne-au spus în mod repetat: „Aş vrea să pot vedea cum vezi tu”, sau, „Arată-mi aceasta în câteva cuvinte”, totuşi ei n-au fost dispuşi să-şi facă timpul necesar pentru cercetarea cuvenită şi umplerea cu Spirit. Toate acestea sunt, credem noi, încă şi mai adevărate acum.

Mulţi din această clasă supraîncărcată, care neglijează Legământul lor de Sacrificiu, vor fi stimulaţi de semnele exterioare ale timpului nostru. Fără îndoială mulţi dintre ei vor studia şi vor veni la o lumină clară şi la o deplinătate a consacrării pentru serviciul Domnului. Unii dintre aceştia pot veni cu un zel atât de fierbinte încât pot fi socotiţi de Domnul vrednici de un loc în Clasa Mireasă. Alţii pot veni atât de alene încât vor face parte din Clasa Marii Mulţimi, fecioarele nechibzuite din pildă.

Concluzia acestei pilde ne arată că până la timpul când clasa fecioarelor neînţelepte se va fi trezit complet, se va fi convins complet de planul divin etc., şi va fi fost pe deplin conştientă de privilegiile angajamentelor lor de consacrare — până la acel timp Clasa Turmei Mici va fi intrat la nuntă, iar uşa spre acel privilegiu şi ocazie glorioasă va fi închisă pentru totdeauna. Învăţătorul trebuie să aibă doar o singură Clasă a Miresei. Prin urmare, ceilalţi vor fi respinşi şi trebuie să treacă prin marea strâmtorare, pentru ca în cele din urmă să ajungă într-un loc glorios pe plan spiritual ca antitipuri ale leviţilor, în timp ce credincioasa Turmă Mică va fi glorificată cu Învăţătorul lor ca Preoţime împărătească.

Punctul pe care vrem să-l accentuăm în mod special este că noi trebuie să ne rugăm şi să ne străduim pentru o abundenţă a roadelor Spiritului sfânt — manifestări ale răbdării, blândeţii, îndelungii răbdări, iubirii frăţeşti şi iubirii — pentru a fi în stare să dăm ajutor celor care acum vor cere. Este un privilegiu special pentru noi să fim reprezentanţii Domnului şi ai Planului Său divin. Dar în loc să ne facă aroganţi, mândri, dispreţuitori, privilegiul acesta trebuie să ne facă foarte umiliţi, blânzi şi iubitori, amintindu-ne că astfel de onoruri nu sunt meritate de nici unul dintre noi, ci sunt prin harul Domnului.