STUDIU BIBLIC PRIN LuCRAREA EXTINSĂ A ADUNĂRII

R 4821 W. T. 15 mai 1911 (pag. 155-156)

Văzând creşterea în har şi în cunoştinţă printre fraţii din diferitele adunări de studiu biblic, ne-am gândit şi ne-am rugat în legătură cu utilitatea lor ca lucrători în Vie. La început Societatea a încurajat şi a ajutat câţiva fraţi în lucrarea extinsă în afară. Dar, deoarece şi alţii au cerut să fie recunoscuţi în această calitate, curând am văzut că Societatea ar fi în pericol de a avea neplăceri, fie susţinând şi ajutând pe unii care nu erau vrednici, fie neajutând pe unii care erau vrednici. Şi, în oricare caz, încercarea Societăţii a fost să urmeze întotdeauna sfatul apostolic, „fără părtinire, nefăţarnică”. Iacov 3:17.

De aceea am retras toată cooperarea specială, în afară de serviciul regulat al Peregrinilor, ale căror nume apar pe ultima pagină a Turnului de Veghere, sau sunt în mod special anunţate. Nu ne putem sustrage de la responsabilitatea pentru aceştia, şi, fără să vrem să cultivăm un spirit certăreţ sau critic, sau de găsire de greşeli, spunem acum că cerem în mod serios ca iubiţii membri ai Societăţii de peste tot să raporteze orice ar fi în conduita sau în învăţăturile Peregrinilor, care lor li s-ar părea contrar instrucţiunilor Cuvântului — care ar fi diferit de „credinţa dată o dată sfinţilor”. Astfel de lucruri să nu fie discutate calomniator, ci să fie raportate amabil şi iubitor la Biroul Central de la Brooklyn — „Departamentul pentru Peregrini”. Nu înseamnă că vom fi de acord cu voi şi-l vom cenzura pe Peregrin. Dar, deoarece Peregrinii reprezintă Societatea, noi trebuie să cunoaştem influenţa vieţii lor şi orice ciudăţenie ar avea învăţăturile lor. Aceasta n-ar fi de natura calomniei decât dacă cel care relatează ar încerca să coloreze faptele şi să facă din ele un caz de condamnare.

Noul plan de extindere

Cam cu şase luni în urmă a fost întocmit un plan prin care credem că Societatea va putea coopera cu sute de fraţi iubiţi în exercitarea talentelor lor în răspândirea Adevărului. Acestui plan, după câte putem vedea, nu i se poate obiecta nimic, în măsura în care nu i se poate obiecta oricărui plan omenesc. Diferitele adunări vor fi făcute responsabile de Lucrarea Exinsă, iar Societatea va lucra astfel prin adunări şi în cooperare cu ele. Nu este un plan prin care o adunare se va angaja să păstorească nelimitat altă adunare sau câteva adunări. Gândul nostru este că aşteptăm ca Providenţa divină să ridice treptat fraţi Bătrâni în fiecare adunare, care să fie cu totul competenţi să se ocupe de interesele locale, şi nu peste mult să se angajeze şi ei în Lucrarea Extinsă. Planul pe care-l sugerăm se referă numai la extindere, după cum urmează:

1) Orice adunare este invitată să se alăture acestei mişcări extinse dacă are, printre Bătrânii ei aleşi în mod obişnuit, suficient talent disponibil pentru lucrarea din afară, fără să pună în primejdie binele şi prosperitatea adunării.

2) Dacă o adunare are printre Bătrânii ei capacitate peste nevoile ei, mai mult decât îi este necesar pentru propria prosperitate, să se gândească la zona din jur în care nu sunt adunări, şi să aleagă câteva sectoare pentru serviciu activ. Adunarea să numească pe aceia dintre Bătrânii ei care ea crede că sunt bine calificaţi pentru a face trei prezentări ale Planului Veacurilor, şi care dintre Bătrâni crede ea că ar fi calificaţi să ţină după aceea trei discursuri despre Ziua de Judecată, Răscumpărare şi Restabilire şi despre felul venirii Domnului. Societatea este pregătită să pună la dispoziţie prezentările grafice ale Planului Veacurilor pentru astfel de ocazii, şi de asemenea o mică broşură pentru aceşti vorbitori, în care se dă în linii generale conţinutul celor trei discursuri asupra Planului — care să fie completat de către vorbitori. Cele trei discursuri succesive pot fi prezentate în mare parte pe linia Studiilor în Scripturi, sau capitolele ar putea fi citite, după studiu amănunţit şi exerciţiu, dacă aceea se dovedeşte a fi cea mai avantajoasă metodă.

La sfârşitul fiecărui discurs să fie anunţat următorul, iar ascultătorii şi prietenii lor să fie invitaţi cordial. La sfârşitul celui de-al treilea discurs asupra Planului, vorbitorul să anunţe numele şi subiectul fratelui care va vorbi în duminica următoare, făcând comentarii interesante atât cât îi va permite situaţia şi cum va voi el. La sfârşitul celor trei adunări ale celui de-al doilea vorbitor, ar fi bine să se întrebe câţi dintre ascultători ar avea suficient interes pentru Studiu Biblic dispensaţional, ca să se întâlnească în mod regulat ca o adunare de Studenţi ai Bibliei. Vorbitorul să explice despre Adunările de Studiu Bereean şi să-i sfătuiască în privinţa timpului şi locului celui mai potrivit pentru astfel de adunări, şi să promită că, dacă se doreşte, adunarea care l-a trimis va trimite pe cineva dintre ei să-i ajute până când vor începe aceste studii bereene şi vor face progres ei înşişi etc.

3) Înfiinţarea acestor Adunări Extinse va implica muncă şi cheltuială. Se pot obţine uneori săli de tribunal, uneori săli de clasă, uneori săli de biserică, uneori o capelă nefolosită, uneori o sală de film, uneori la un conservator de muzică — după cum va fi cazul. Destul de frecvent, cei care sunt responsabili — aflând că adunările sunt de Studiu Biblic şi că nu se percepe nicio taxă de intrare şi nu se face colectă de bani — sunt dispuşi să dea localurile gratuit sau cu o taxă nominală pentru serviciul portarului sau pentru lumină sau căldură etc. Uneori trebuie plătit un preţ mic. Dar în orice caz, să se înţeleagă bine că se intenţionează să fie de la trei la şase adunări şi trebuie să li se facă publicitate pentru duminicile următoare. Şi plata trebuie făcută în avans şi să se dea chitanţă, aşa încât să nu fie nicio neînţelegere înainte ca materialul de reclamă să fie pregătit pentru punere în circulaţie.

4) Societatea este bucuroasă să coopereze la toate aceste adunări. Va pune la dispoziţie exemplare gratuite din Ziarul Tuturor pe ultima pagină a căruia se vor anunţa discursurile asupra Planului din primele trei duminici. Totul va fi completat cu excepţia locului pentru adunare şi data pentru fiecare. Acestea pot fi tipărite la o tipografie locală la un preţ foarte mic, sau pot fi imprimate cu o ştampilă de cauciuc. Răspândirea acestor ziare va însemna distribuirea atâtor predici, care pot face o lucrare bună pe lângă cele care vor fi produse pentru adunările publice. Noi vom furniza din acestea în proporţie de unul la fiecare şase vorbitori de limba engleză din populaţia oricărui orăşel, district sau oraş mare, la cerere. Cifrele referitoare la populaţie includ şi copiii, iar unul din şase va reprezenta în general numărul de familii.

Cheltuielile pentru adunări sunt de obicei uşor de suportat de către adunări, iar cheltuiala de călătorie pentru localităţile apropiate este mică. Totuşi, Societatea va fi bucuroasă să coopereze cu oricare adunări care nu sunt pregătite să suporte cheltuielile întregi ale acestor întâlniri, dacă raportul trimis pare să justifice cheltuiala. În întocmirea unui astfel de raport, adunarea, prin secretarul ei, să ne dea amănunte şi să spună ce procent din cheltuială este pregătită adunarea să suporte şi cu câţi bani ar fi necesar să contribuie Societatea, pentru a duce la îndeplinire programul.

5) Societatea nu doreşte să trateze în mod direct cu vorbitorii, ci preferă ca ei să fie răspunzători faţă de ecclesia care îi trimite, întocmai cum au fost trimişi Pavel şi Barnaba, mai întâi de către Biserica din Corint, şi i-au dat raportul direct acesteia. Societatea preferă să primească rapoarte lunar, pe formularul pe care noi îl furnizăm, prin secretarul adunării ales în mod potrivit.

6) Toată corespondenţa (în afară de cea care este strict personală şi care poate fi rezolvată numai de fratele Russell) trebuie să fie adresată Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor Bibliei, în grija Departamentului pentru Extindere. Toată corespondenţa asupra acestui subiect să fie adresată în America la Tabernacolul din Brooklyn, iar în Marea Britanie la Tabernacolul din Londra; în Australia la Melbourne, iar în ţările Scandinave şi Germania la respectivele lor birouri.

7) Ceea ce am zis anterior în privinţa adunărilor englezeşti poate fi aplicat la fel şi în privinţa serviciilor în alte limbi, în măsura în care permit ocaziile.

Această lucrare a început deja

Am făcut deja o probă pe liniile prezentate mai sus. Unii par să nu fi înţeles pe deplin ideea noastră asupra unor puncte. Totuşi, lucrarea bună a început deja. Avem deja rapoarte de la 145 de adunări. Şi s-au ţinut deja 512 adunări, cu 16.392 prezenţi la ele, aşa cum arată rapoartele până la 1 aprilie. Să continue lucrarea bună cu înţelepciune, moderaţie, iubire, zel! Secerişul este mare; lucrătorii sunt puţini în comparaţie cu marele câmp care trebuie secerat.

Să accentuăm iarăşi cu privire la toate comunicările asupra fiecărui subiect — că Societăţii tebuie să i se adreseze, şi nu persoanelor individuale, şi, dacă este convenabil, să fie indicat pe plic Departamentul. Este posibil ca scrisorilor altfel adresate să nu li se acorde, mai mult sau mai puţin, atenţie promptă; persoanele ar putea fi bolnave sau absente, dar Departamentele rămân şi acordă atenţie promptă întotdeauna.