UN SFAT PASTORAL

R 5743 W. T. 1 august 1915 (pag. 238)

Observăm o puternică asemănare în unele privinţe între experienţele noastre spirituale şi cele naturale. Trebuie să folosim hrană ca să avem putere. Pentru Noua Creatură în Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu a pregătit această hrană necesară — lapte pentru prunci; hrană tare pentru cei mai dezvoltaţi. Hrănindu-ne cu făgăduinţele îndurătoare din Cuvântul lui Dumnezeu, acestea ne întăresc inimile şi ne stimulează energia pentru îndurare răbdătoare şi serviciu activ spre gloria Regelui nostru, spre binecuvântarea fraţilor şi spre propria noastră zidire spirituală. Noi înţelegem că o mare lipsă între creştini în general este că foarte mulţi au încetat să se mai împărtăşească din hrana spirituală pe care Tatăl ceresc a pregătit-o pentru hrănirea poporului Său. De aceea, mulţi sunt slabi şi bolnavi spiritual şi mulţi au adormit în privinţa chestiunilor spirituale, devenind supraîncărcaţi cu grijile acestei vieţi şi cu caracterul înşelător al avuţiei, cu pofta după bani şi cu febra afacerilor şi plăcerii. Marcu 4:18, 19.

De când am venit la o cunoştinţă a Adevărului prezent constatăm că pofta noastră spirituală se ascuţeşte tot mai mult. Creştem zi de zi prin hrana care ne este dată. Ne place hrana tare, ne încântă mestecarea ei. O lucrare de studiu al Bibliei progresează în întreaga lume, una asemănătoare n-a fost cunoscută niciodată înainte. Adunările Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor Bibliei devin cunoscute pentru cunoştinţa lor despre Cuvântul lui Dumnezeu, colectiv şi individual. Lumea, în special „lumea creştină” ia cunoştinţă de ei.

Dar aici trebuie să observăm pericolele care ameninţă pe studenţii Bibliei. Şi aceste pericole le supunem în special atenţiei conducătorilor adunării. Primul, fiind adevărat în privinţa hrănirii spirituale ca şi a celei naturale, este că avem nevoie atât de lichide, cât şi de solide. Prin solide ne referim la acele mâncăruri spirituale care cer mestecare, asimilare mintală, cercetare etc. Din acestea ne căpătăm puterea. Lichidele răcoritoare corespund mai ales părtăşiei noastre spirituale care este nedoctrinară, adică, îndemnuri, laudă, adorare, mărturii cu privire la Domnul, relaţia noastră personală cu El, grija Lui providenţială milostivă pentru noi etc. Adunarea care neglijează lichidele răcoritoare va simţi în mod sigur pierderea. După cum organismul fizic cere lichide pentru a duce hrana cum se cuvine în toate părţile, tot aşa organismul spiritual cere lichide răcoritoare pentru a duce puterea hranei din doctrinele lui Cristos la fiecare membru spre împrospătarea reciprocă a tuturor.

((481))

Din nou, se observă că în timp ce este nevoie atât de solide cât şi de lichide, este de preferat a nu se folosi amândouă în acelaşi timp. Cel care-şi înghite mâncarea solidă cu un lichid nu reuşeşte să ia toată valoarea nutritivă din ea, pentru că mestecă mai puţin. După cum procesul digestiei începe în gură, unde saliva se amestecă bine cu mâncarea, înghiţirea mâncării cu lichide împiedică o parte importantă a digestiei. De aceea, toţi medicii sfătuiesc să se ia puţin lichid cu solidele, dar la timpuri potrivite să se pună la dispoziţia organismului lichide suficiente. Astfel sfătuim noi şi în hrănirea spirituală — ca solidele, doctrinele Cuvântului lui Dumnezeu, să fie bine mestecate, îmbinate cu relativ puţină mărturie şi îndemnare — doar puţin din laudă şi închinare pentru a da cadrul potrivit. Apoi, lichidele spirituale să fie luate în măsură deplină în perioade cuvenite.