MEDITAŢII ÎN TIMPUL NOPŢII

„Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase şi gura mea Te va lăuda cu buze pline de bucurie. Chiar în aşternutul meu îmi aduc aminte de Tine şi în timpul vegherilor nopţii mă gândesc la Tine.” Ps. 63:5,6.

R5785 15 octombrie 1915 (pag. 311-312)

Prin expresia despre săturarea sufletului ca de nişte bucate grase şi miezoase, profetul David se referă evident la abundenţa favorii lui Dumnezeu şi la binecuvântarea pe care el a primit-o. El a avut o parte mare, o parte grasă, şi a apreciat bunătatea lui Dumnezeu, favoarea lui Dumnezeu faţă de el, care l-a luat de la turmă când era tânăr păstor şi l-a privilegiat să se angajeze în serviciul Său şi în final să-l aducă pe tron ca rege al lui Israel. Pentru toate acestea el a fost foarte recunoscător Domnului. A apreciat toate binecuvântările lui Dumnezeu. Era potrivit ca gura sa să-i aducă laudă, să fie plin de bucurie, să vorbească de bunătatea Lui iubitoare. Astfel, în psalmii lui David găsim multe expresii frumoase în care el aduce mare laudă şi mulţumire Atotputernicului. El vorbeşte şi despre maiestatea lui Dumnezeu, despre minunata Lui putere şi tărie, şi se referă la ceruri ca la lucrarea mâinilor Lui.

Profetul, desigur, şi-a folosit limba ca să laude pe Domnul. Când ne gândim că el a trăit într-o vreme când instruirea era limitată şi că a primit foarte puţină instruire, ne dăm seama că desigur el a folosit foarte bine ceea ce a primit. Roada ostenelii sale a ajuns să binecuvânteze lumea de-a lungul secolelor. El sugerează că într-o măsură cânta sau lăuda pe Dumnezeu noaptea — „când îmi aduc aminte de Tine în aşternutul meu şi când în vegherile nopţii mă gândesc la Tine”. În vechime oamenii depindeau pentru lumină noaptea mai mult de lună sau de stele, neavând cum avem noi astăzi pregătiri depline pentru iluminat cu petrol rafinat, gaz, electricitate etc. Dl. Rockefeller nu se născuse, iar invenţiile moderne nu existau nici în vis măcar. Pentru lumina artificală depindeau de uleiul de măsline, iar acesta nu se găsea din belşug. În consecinţă, oamenii se culcau devreme. Astfel, regele David se gândea la Atotputernicul, medita la Dumnezeu când stătea în pat — nu avea gânduri nechibzuite, nu plănuia fapte nechibzuite. Când ne gândim la acestea, nu suntem surprinşi că mintea sa era plină de gânduri frumoase.

CEL MAI NOBIL SUBIECT DE MEDITARE

Cine are timp de meditare va primi o mare binecuvântare dacă gândurile sale se vor îndrepta spre Atotputernicul, recunoscându-I bunătatea, căutând să-I aducă laudă pentru toate îndurările Sale cele de multe feluri, meditând la Dumnezeu în vegherile nopţii. În privinţa acestui verset, nu vedem nici un motiv să-l considerăm profetic; totuşi reprezintă pe cei care caută să fie în armonie cu Dumnezeu. Există milioane de oameni în lume care n-au auzit niciodată despre Planul minunat al lui Dumnezeu, de aceea să ne folosim gura pentru a lăuda pe Dumnezeu. Trebuie să ne aducem aminte de Domnul continuu, în toate momentele noastre de odihnă, în aşternutul nostru sau oriunde am fi. Trebuie să cultivăm obiceiul de a medita la El. Credem că foarte puţini oameni meditează la Domnul şi este spre dezavantajul lor că n-o fac.

Legile mari şi sfinte ale lui Dumnezeu îşi găsesc expresie în El. Să ne gândim la Dumnezeu ca la personificarea a toate câte sunt drepte, iubitoare, blânde, înţelepte, în caracter şi principiu. Aceasta să ne stimuleze ca să fim asemenea Lui. Cu cât vom aprecia mai mult un caracter nobil, cu atât vom dori mai mult să-l imităm. Cu cât vom vedea mai mult marile lucrări ale lui Dumnezeu în natură şi îndurările Lui faţă de noi, în aceeaşi măsură buzele şi inimile noastre Îl vor lăuda. Dacă există un gând profetic legat de acest pasaj, acesta este gândul că de-a lungul veacurilor întunecate, de-a lungul nopţii acestei vârste, poporul credincios al Domnului L-a lăudat. Tot poporul adevărat al Său L-a lăudat, şi au făcut-o cu buze pline de bucurie. Cei care n-au făcut acest lucru, nu sunt din această clasă. Prin urmare, să aducem laudă Dumnezeului nostru. Să medităm tot mai mult la voinţa şi la căile Sale sfinte şi să ne străduim să ne conformăm lor. Astfel vom deveni tot mai mult asemenea Tatălui nostru din ceruri.