Singurătatea este o stare des întâlnită în Biblie şi printre urmaşii Domnului. Când ne gândim la singurătate, cred că ne aducem aminte de Iosif când era departe de familia lui, de Ilie în pustie, singur 3 ani şi jumatate, de Daniel când era departe de naţiunea lui, în captivitatea babiloniană şi persiană, de Apostolul Ioan pe insula Patmos şi de mulţi alţii. Apostolul Pavel ne spune că deorece suntem încounjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte (Evrei 12:1). Multe persoane încearcă să alunge singurătatea prin diferite distracţii pământeşti, încercând să-şi petreacă timpul cu filme şi muzică lumească, toate acestea fiind numite de căre ap. Pavel „plăceri de o clipă”. Însă toate acestea au ceva în comun: nici una din ele nu poate aduce fericirea. Solomon spune în Proverbe 16:20: „Cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.” Uitându-ne la exemplele de mai sus putem extrage câţiva factori care i-au ajutat să alunge singurătatea:
a. Să ne găsim adăpostul sub aripile Domnului Ps. 91
b. Să ne rugăm neîncetat : „Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.” 1 Petru 5:7
c. Să studiem cuvântul Domnului care ne dă viaţă: „Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” Ioan 5:39
d. Să ne petrecem timpul cu lucruri care duc la pacea şi zidirea noastră spirituală, să ascultăm cântari creştine, să discutăm lucruri într-adevăr importante cu prietenii şi cu cei din jur: „Aşadar, să urmărim lucrurile, care duc la pacea şi zidirea noastră.” Romani 14:19
Urmărind lucrurile acestea, vom aduna o comoară pe care moliile şi rugina nu o mănâncă şi hoţii nu o fură (Mat 6:19-33), şi nu vom mai fi singuri, ci vom putea fi siguri că Domnul este cu noi şi El ne-a promis în nici un caz nu ne va lăsa, cu nici un chip nu ne va părăsi. Evrei 13:5
