Întrebarea vorbeşte de la sine și ne spune că cel care a pus-o are sentimente nobile. El nu este nepăsator de mântuirea celorlalți .Desigur că a citit despre bunătatea lui Isus, și că Isus nu a respins și nu a trimis pe nimeni cu mânile goale când  acel om i-a cerut ceva. Privind la Isus ne dăm seama că asa este şi Tatăl, pentru că cine a văzut pe fiul a văzut pe Tatăl. Ioan 14:8.

Prietenul nostru face o comparație corectă când pune pe creștini deoparte și are o speranță pentru ei fiindcă aceștia  poartă pe buze numele lui Isus, şi se gândește probabil la Musulmani, Budiști Confuciști, Shintoişti, Hindusi, Ioghini, Bahai, și alti păgâni, care sunt ca număr cu mult mai mare decât creștinii și care nu-L recunosc pe Isus ca venind din cer de la Dumnezeu ca mântuitor, ci îl văd ca un om bun, un oarecare care a vrut să schimbe lumea dar nu a reușit iar dușmanii Lui L-au omorât ca pe Spartacus sau pe alții.

Din păcate necazul mare nu este cu aceștia, ci cu milioanele de creștini care nu  poartș în inima lor numele lui Isus ci numai pe buze; ei nu cred în răscumpărarea tuturor oamenilor, sau nu cred în învierea morților, și “în timpurile de restatornicire a tuturor lucrurilor, despre care vremi a vorbit Dumnezeu în vechime prin gura tuturor sfinților Săi proroci din vechime. Fapte 3:21; Matei 19:28.

Pentru a cunoaște soarta creștinilor care nu practicp credinţă și soarta miliardelor de păgâni trebuie să cunoaștem planul lui Dumnezeu revelat în Sfânta Scriptură cu privire la rasa umană (Efeseni 1: 9-10) și declarația Domnului Isus care a spus că după ce se va înălța de pe pământ va atrage pe toți oamenii la El. Ioan 12:32.

Așa cum se prezintă situația de astăzi în lume, vedem că nu i-a atras pe toți. Dar suntem siguri că ei vor fi atrași cumva, dacă nu în prezent atunci cu siguranță în viitor, dar ce se poate câștiga acum prin mântuire nu se va putea căștiga în viitor. Pentru că ce El zice se și face, și ce poruncește ia ființă.  Dar când? Toate la vremea lor potrivit cu planul Său.

Când Domnul a spus: mulți chemați (să fie creștini) și puțini aleși, ar trebui să ne îngrijorăm și de soarta acelor așa ziși creștini care nu sunt aleși  nu cred cu adevărat în Isus; care va fi soarta lor? Dar profetul Isaia în capitolul 25 spune că pe muntele acesta (Împărăția),Dumnezeu pregătește tuturor popoarelor un ospăț de bucate gustoase, etc.

Cum? și păgânilor? Da, pentru că atunci nu vor mai fi păgâni, Satan va fi legat să nu înşele neamurile. Apoc 20:3

Ap.Pavel spune că “nu este al nume sub cer, în care trebuie să fim mântuiţi” Fapte 4:12. Deci de aici vedem clar, că cei care au trăit înainte de Isus nu au putut fi mântuiţi nici într-un caz. Deci ei trebuie să fie înviaţi şi apoi să aibă ocazia să fie mântuiţi – să fie scoşi din condamnarea adamică.

Atotputernicul și iubitorul Dumnezeu încă din grădina Edenului a profețit că sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui care nu este altcineva decât cel despre care zice Pavel în Romani 16:20: „În curând Dumnezeul păcii va zdrobi pe Satan sub picioarele voastre fraților (din Biserica lui Dumnezeu). Aceasta reprezintă nimicirea lui Satan care este capul tuturor relelor.

Apostolul Ioan în 1 Ioan 2:2, împarte mântuirea lui Dumnezeu în două părți zicând: “El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre (a celor puțini aleși, Turma Mică 144.000 de membri (Luca 12 :32), și nu numai pentru ale noastre (ale Bisericii) ci pentru ale lumii întregi.

Mântuirea este pentru toți, dar nu pentru toți deodată.

Este o mântuire specială cerească, și aceasta este prima, și una secundară, pământească numai. Profetul Osea mânat de duhul lui Cristos profeţeşte: „El ne va da iarăși viață în două zile, a treia zi ne va scula si vom trăi înaintea Lui. Apostolul Petru spune că la Dumnezeu o zi este 1000 de ani.( 2 Petru 3:8, 1 Petru 1:10-12).

Putem să ne imaginăm că Osea vorbea de 3000 de ani. De la vremea când Isus ne-a câştigat viața murind pentru noi pe Calvar, încă nu au trecut 2000 de ani. Chiar Isus a zis: „Iată că scot dracii și săvârșesc vindecări astăzi (1000 de ani) și mâne (a 2 – a  mie de ani), iar a treia zi (de 1000 de ani) voi isprăvi – Luca 13:32.  Aceasta nu se referă numai  la învierea Sa a treia zi. Transformarea apei în vin  în a treia zi, la nunta din Cana (Ioan 2:1-11) reprezintă acelaşi lucru. În a treia mie de ani va fi vin nou, învățături curate despre Dumnzeu, neamestecate cu erori amare.

Dumnezeu i-a spus lui Avraam în vechime: „Sămânța ta va fi ca stelele cerului, și ca nisipul mării” Geneza 22:17.

1. Dumnezeu a făcut cu Avraam un legământ  în a treia zi de o mie de ani de la Adam.

2. Isus a venit în a treia zi de o mie de ani de la Avraam.

3. În a treia zi de o mie de ani de la moartea Sa, va termina lucrarea de mântuire a întregului pământ. Nu numai mântuirea specială cerească din cele două zile de câte o 1000 de ani, 1Corinteni 15:22-28.

Așa dar, dacă putem vedea puțin mai mult în planul lui Dumnezeu, inima noastră se odihnește în speranța că şi păgânii şi chiar creștinii care trăiesc la fel ca păgânii vor avea o ocazie reală să se întoarcă la Dumnezeu când Satan va fi legat pentru o 1000 de ani ca să nu înșele. Dar cine a avut și a pierdut mântuirea cerească, nu o va mai câștiga nici odată și este posibil să piardă chiar orice ocazie de a mai trăi vreodată pe pământ, iar sfârșitul acestuia poate să însemne moartea a doua, din care nu va mai fi înviere. Moartea a doua poate fi un pericol chiar și pentru cei care vor trăi pe pământ în cei 1000 de ani, când Satan nu va mai înșela (Apoc. 20:3).

Cei care vor fi scăpat de moartea a doua sunt menționați în Apocalipsa 20:6, iar învierea și judecata celor nedrepți este artată în Apoc. 20:11-12. Cei din versetul 6 sunt Biserica sau Sionul, sau Ierusalimul ceresc, ei sunt preoți și regi pe tron cu Isus, având corpuri cerești ca și Isus, ei vor fi și judecătorii  lumii, ai celor nedrepți (din versetele 11-12) cu posibilitatea de a se îndrepta în cei 1000 de ani, și apoi să trăiască pe pământ veșnic, dacă vor asculta de Acel Proroc Isus (Fapte 3:23; 1Cor. 6:2; Matei 19:28).

„Stelele” din Geneza 22:17 reprezintă mântuirea cerească iar “nisipul mării” mântuirea pământească. Dar cea cerească vine prima pentru că o aduce Isus, despre care Pavel spune în Galateni 3:16, că sămânța este Cristos, iar în versetul 29 o include şi pe Biserică în sămânța femeii, corpul lui Cristos. Astfel sămânța din Eden este Cristos Cap și Corp. În Efeseni 5:30 și în 1Corinteni 12-27, Apostolul Pavel ne spune în mod figurativ că Biserica este os din osul lui Cristos și carne din carnea Sa. ( Efeseni 5:29-30; 1 Corinteni 12-27).

Atât păgânii cât și creștinii cu numele se vor lăsa de idolatrie, și se vor închina adevăratului Dumnezeu, „când brațul care se ridică (Satan) va fi zdrobit” (Iov 38:15), și cel din prinsoare va fi eliberat (Isaia 49:25-25).

În cer cu Isus merge numai Turma Mică și însoțitoarele (Psalmul 45 :14).

În Faptele Apostolilor, cuvântul divin ne spune că toate aceste lucrări ale mântuirii se desfașoară într-o anumită ordine și într-un anumit timp. Acolo scrie așa: „Dumnezeu și-a aruncat privirile peste neamuri (vedem nu să le aleagă pe toate, ci) ca să aleagă un popor care să-I poarte numele. Acesta este Biserica aleasă dintre toate neamurile, bineînțeles întâi a avut privilegiu poporul evreu apoi Neamurile (Romani 2:10). Din Sion (Parlamentul ceresc) va ieși Legea și din Ierusalim cuvântul Domnului. Isaia 2:3; Mica 4:1-2.

“După aceea mă voi întoarce și voi ridica din nou din prabusire cortul lui David, pentru ca rămășița de oameni să caute pe Domnul, ca și toate neamurile peste care este chemat numele Său.” Fapte 15:14-17.

Ordinea este următoarea:

1.     Mântuirea mai întâi a Bisercii

2.     Mântuirea lui Israel

3.     Mântuirea tuturor popoarelor, și astfel Isus va atrage la El pe toți oamenii, dar nu-i va duce pe toți în cer pentru că pământul nu a fost făcut în zadar, ci să fie locuit – Isaia 45:18.  Iar pustia va înflori ca trandafirul, leul va mânca paie ca boul, etc. (Isaia 35; Isaia 11:1-9). El va șterge lacrimile de pe toate fețele și moartea nu va mai fi (Apocalipsa 21:1-4).

4.     Noi avem speranța că fiecare om, la timpul potrivit, va avea o ocazie minunată de a se căi de păcat și a crede în Isus cu adevărat, iar Isus “va vedea rodul sufletului Său și se va bucura” (Isaia 53:11). Ne vom bucura cu toții și vom sălta de bucurie de marea mântuire pe care a pregătit-o marele nostru Dumnezeu.