Întrebarea completă: Ce se întâmplă cu cei care au fost  născuți din nou, dar care au părăsit Legământul din diferite motive? Nu că ei ar fi vrut, dar din cauza apropiaților lor, sau a rudelor care n-au fost de acord, sau care i-au oprit, și dacă vor să schimbe situația, și nu au cum, ori de rușine, ori îi controlează păcatul, dar vor să ajungă la Dumnezeu, ei vor mai avea șansa să fie mântuiți în veacul Milenar?

Pentru a răspunde la întrebare trebuie neapărat să avem o înțelegere clară, pe baza scripturilor, a expresiilor: „nașterea din nou”,  „legământ”,  oportunităţile  „veacului milenar”. Având în vedere că nu toți creștinii cred la fel aceste principii biblice, vom încerca să vedem ce spun scripturile referitor la aceasta.

Cei mai mulți creștini, așa cum am fost și unii dintre noi, confundă nașterea din nou cu pocăința. Auzim la radio sau la televizor discursuri frumoase despre morală creștină și care îndeamnă frumos pe ascultători să se întoarcă la Domnul Isus Cristos, citind din Bible cuvinte adevarate care spun că:  „…cine are pe Fiul are viața”, şi aşa este, nimic de comentat. Dar acesta este un mesaj evanghelic spus doar pe jumatate, pentru că  Apostolul Petru citând Psalmul 34:8, îndeamnă să nu ne oprim numai la a gusta că Domnul este bun, ci zice : „…daca ați gustat… ( v-ați pocăit)… apropiați-vă de El”.  El pare a zice: „Voi ați făcut bine că v-ați întors de pe calea lată care duce la pierzare, dar acum vă rog veniți mai aproape de Domnul  pentru că El vrea să vă mai dăruiască ceva, să vă dea Coroana Vieții, dar pentru aceasta nu este destul numai să fiți de acord că El este Răscumpărătorul vostru ci trebuie să renunțați chiar la un rai pământesc, și aceasta nu o puteti face fără să muriți, și chiar înainte de muri cu adevărat, voi trebuie să luați un jug, și să purtați crucea suferințelor voastre, nu a suferințelor lumii în general”. Apoi Ap. Pavel ne mai spune: „Căci cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El”, Filipeni 1:29. Ce observăm aici, că a fi conceput prin cuvântul adevărului  nu este destul numai să credem dar şi să pătimim cu El.

Daca cineva  a înțeles corect noțiunea de „legământ de jertfă” (Psalmul 50:5) înseamnă că el știe că trebuie să moară ca om dar nu ca orice fel de om ci ca un om perfect. Neputând fi în realitate perfect, cu toată bunăvoița lui, el trebuie să ceară de la Isus un credit, ca să zicem așa, la fel cum mergem la o bancă care ne acordă un împrumut. Să ceară de la Isus să-i dea capacitatea de a fi perfect. Domnul Isus îi spune: „Tu nu ești acum perfect în minte și în trup, dar Eu te pot acoperi cu o haină albă ca să nu ți se vadă imperfecțiunea, și aceasta pentru tine înseamnă ca și cum ai fi perfect. Tu trebuie să te prezinți înaintea Tatălui Meu ca El să te accepte mai întâi, dar El nu te va accepta fără haina Mea albă. În aceste condiții tu nu vei fi în această viață perfect, pentru că nu ai un corp perfect și Tatăl Meu și Eu voim să te folosești de acest corp și să cauți al curăți după puterile tale de tot ce este păcat. Atâta timp cât mă urmezi pe Mine, eu voi fi avocatul tău înaintea justiției Tatălui Meu și al Tău. Tu numai așa poți fi acum un adevărat fiu al lui Dumnezeu, „născut nu din sânge nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om ci din Dumnezeu …” Ioan 1:13. Tu ești acum născut din nou. Eu i-am explicat lui Nicodim ce înseamnă a te naște din nou (Ioan 3:6-7)  Tu ai înțeles acest lucru? Dacă ai acceptat cerințele legământului de jertfă ca să mori ca un om perfect, eu pot sa îți acord perfecțiunea, dar nu în mod real ci numai prin credința ta. Dacă ai crezut în Mine atunci trebuie să și mori ca și Mine, iar pentru aceasta trebuie să faci un legământ cu Tatăl ceresc, că vei sacrifica orice pentru Mine, chiar și o viață perfectă. Dar de fapt, acum nu vei fi în mod real născut din nou ci vei fi numai conceput ca și o nouă creație dar nu pământescă ci cerească. Dacă vei fi credincios până la moarte tu te vei dezvolta treptat și vei crește în har și adevăr; vei crește și te vei dezvolta spiritual la fel ca un copil, până ce vei deveni la statura de bărbat în Cristos 1 Corinteni13:11. Eu te voi învia la vremea porivită și de fapt atunci va fi nașterea ta reală, nașterea sau învierea din morți, și vei face parte din Biserica celor întâi născuți (dintre morți) (Evrei 12:23), pentru că şi Eu M-am născut din morți când Tatăl meu M-a înviat „(Coloseni 1:18).

Dacă prietenul nostru a înțeles aceste lucruri și a făcut un legământ cu Tatăl Ceresc, și mai târziu prin forța împrejurărilor l-a neglijat nu este târziu să se întoarcă cu căință și rugăciune. Nu trebuie să lase totul pentru veacul Milenar (Evrei 4:1,15-16). Sigur aceasta cere sacrificiu. Să intri în conflict cu cei care te-au oprit să împlinești acest legământ. Trebuie să te hotărăști ce iubești mai mult. Pe Domnul, care te-a răscumpărat, sau îți este așa frică de oameni încât iubirea pentru Domnul rămâne pe un plan mai jos? Domnul te poate ajuta să scapi și de frică. Pune-te pe genunchi și roagă-l să te ajute, și să faci ce zice marele Apostol Petru: „Smeriți-vă dar sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca  la vremea Lui, El să vă înalțe.

“Aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi.”

“Fiți treji și vegheați. Pentru că potrivnicul vostru diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită. Împotriviți-vă lui, tari în credință, știind că și frații voștri din lume, trec prin aceleași suferințe ca voi. Dumnezeul oricărui har care va chemat în Cristos Isus la slava Sa veșnică, după ce veți suferi puțină vreme, vă va desăvârși, vă va întari, vă va da putere, și vă va face neclintiți. A Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin”  (1 Petru 5:6 -11).

Referitor la relaţiile noastre cu cei din jurul nostru Domnul Isus ne spune direct şi clar: “Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.” Matei 10:37

Dacă ne prezentăm Domnului printr-o devotare completă şi Domnul acceptă sacrificiul nostru şi ne concepe cu Spiritul Său sfânt, atunci noi nu mai avem o altă şansă în viitor. Trebuie să ne folosim de această şansă şi să fim credincioşi până la moarte (Apoc. 2:10). Ap. Pavel ne spune: “Voi sunteţi morţi, şi viaţa voastră este ascunsă în Cristos Isus”.