Exod 20:8-11: „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea, și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o.”

Evreii sărbătoreau și continuă să sărbătorească ziua de închinare în ultima zi de săptămână care este Sâmbătă (Sabbath). Unele calendare din zilele noastre arată ca ultima zi a săptămânii Duminica, dar realitatea este ca Duminică este prima zi a săptămânii.

Ce s-a întâmplat?

Pentru a înțelege trebuie să vedem ce schimbări au venit odată cu împlinirea profeției despre venirea lui Mesia, a celui Uns de Dumnezeu Tatăl să aducă iertare și îndreptare pe Pământ.

În primul rând trebuie văzut rolul duhului sfânt al lui Dumnezeu în raport cu Legea mozaică a celor zece porunci.

Să luam Legea întâi.

Legea a fost dată ca dovadă a neputinței omului de trăi prin ținerea ei. Căci dacă ar fi fost cu putință ca Legea să fie ținută n-ar mai fi fost nevoie de jertfa Domnului ci cel ce o împlinea ar fi trăit și n-ar fi murit. Dar vedem clar că nimeni n-a trăit prin Lege, nici măcar cei mai mari profeți.

„Să păziți legile și poruncile Mele: omul care le va împlini va trăi prin ele. Eu sunt Domnul!” (Lev.18:5)

Legea celor zece porunci este măsura omului perfect. Numai doi oameni de pe întregul Pământ au fost perfecți și ar fi putut ține Legea: Adam și Isus. Adam a ales să încalce porunca dată, Isus a ținut și împlinit în mod perfect Legea. De aceea El a putut afirma cu tărie că nimeni nu-l poate dovedi că are păcat.

„Cine din voi Mă poate dovedi ca am păcat?”(Ioan.8:46)

Este foarte clar deci că Legea ne stă împotrivă și prin Lege nu putem căpăta viață.

Aici începem să vedem tot mai clar de ce a fost nevoie de trimiterea duhului sfânt și rolul pe care îl joacă.

Duhul sfânt s-a coborât în ziua Cincizecimii care este o zi de Duminică. (Fapte 2). Domnul Isus a fost răstignit Vineri înaintea zilei de Sabat (Sâmbăta) și a înviat a treia zi (Duminică).

Dupa 7 Sabate (7 săptămâni a 7 zile=49 zile) iar a cincizecea zi cade imediat după Sabat, adică Duminică.

Această zi este menționată și în Vechiul Testament ca zi în care se făceau unele lucrări sfinte, iată câteva exemple:

„Să-Mi dai și întâiul născut al vacii tale și al oii tale; să rămână șapte zile cu mama sa, iar in ziua a opta să Mi-l aduci.” (Exod.22:30)

„În ziua a opta, copilul să fie tăiat împrejur.” (Lev.12:3)

„În ziua a opta, să aducă pentru curățarea lui toate aceste lucruri la preot, la ușa Cortului întâlnirii, înaintea Domnului.” (Lev.14:23)

„În ziua a opta, să ia două turturele sau doi pui de porumbel, să se ducă înaintea Domnului, la ușa Cortului întâlnirii, și să-i dea preotului.” (Lev.15:14)

„În ziua a opta, să aducă preotului două turturele sau doi pui de porumbel, la ușa Cortului întâlnirii.” (Num.6:10)

„În ziua a opta, să aveți o adunare de sărbătoare: atunci să nu faceți nicio lucrare de slugă.” (Num.29:35)

„În ziua a opta, au avut o adunare de sărbătoare; căci sfințirea altarului au făcut-o șapte zile, și sărbătoarea, tot șapte zile. „(2Cron.7:9)

„Au citit în cartea Legii lui Dumnezeu în fiecare zi, din cea dintâi zi până la cea din urmă. Au prăznuit sărbătoarea șapte zile și a fost o adunare de sărbătoare în ziua a opta, cum este poruncit.” (Neem.8:18)

„După ce se vor împlini aceste zile, de la ziua a opta înainte, preoții să aducă pe altar arderile voastre de tot și jertfele voastre de mulțumire. Și vă voi fi binevoitor, zice Domnul Dumnezeu.” (Ezec.43:27)

Această zi este acum arătată și în Noul Testament (Ziua a opta sau ziua intâi a săptămânii este una și aceeași zi: Duminică)

„În ziua dintâi a săptămânii, eram adunați laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor și și-a lungit vorbirea până la miezul nopții.” (Fapt.20:7)

„În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câștigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu.” (1Cor.16:2)

Să vedem acum rolul duhului sfânt.

Duhul sfânt este puterea, influența, gândirea Dumnezeiască.

Duhul sfânt nu va conduce niciodată spre facerea unui rău.

Daca în trecut Legea era ținută prin puterea omenească și astfel a dovedit că omul nu poate ține Legea, duhul sfânt al lui Dumnezeu vine și schimbă omul din interior. Cel călăuzit de duhul sfânt nu are nevoie să i se spună: “Să nu furi”, căci duhul sfânt al lui Dumnezeu îl împiedică să și gândească așa ceva. De aceea Legea dată la Sinai este înlocuită cu ceva mai bun.

De multe ori auzim că nu Legea celor 10 porunci a fost înlocuită ci legile sacrificiale, de jertfa, ele au fost desființate. Dar apostolii care căutau să combată pe iudaizatori menționau Legea celor zece porunci în epistolele lor:

„De pildă, n-aș fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu poftești!” (Rom.7:7)

„Căci, Cel ce a zis: „Să nu preacurvești”, a zis și: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. „(Iac.2:11)

Deci vedem clar că apostolii vorbeau de Legea celor zece porunci.

Sabat înseamnă odihnă. Cei ce au primit duhul sfânt au intrat în această odihnă.(Evrei 4). Cei ce caută prin Lege să aibe odihnă, nu au intrat încă în odihna făgăduită.

„Rămâne, dar, o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.” (Evr.4:9)

Legea slovelor în piatră a fost înlocuită cu Legea Dragostei:

„De fapt: „Să nu preacurvești, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu poftești” și orice altă porunca mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Rom.13:9)

Duhul sfânt al lui Dumnezeu și al Domnului este acela care face aceasta posibil.

Ce vom zice dar? Este gresit să mergem la adunare Duminică? Noi credem că nu. Vedem că și apostolii se strângeau împreună.

Sfințește pe cineva mai mult că merge la adunare Sămbăta? Noi credem că nu asta sfințește pe om, ci ceea ce el gândește, vorbește, face.

Dar, este foarte posibil ca Sabatul să fie reintrodus ca zi de închinare stabilită în viitor.

Mireasa Domnului are însă ca ghid duhul sfânt și nu Legea, iar duhul sfânt după cum am mai spus nu va conduce niciodată spre ceva rău.

Despre sărbătoarea de Crăciun.

Data nașterii Domnului poate fi verificată cu Biblia și cu istoria. Data nașterii Sale poate fi dovedit că este în jurul zilei de 3 Octombrie și nu cum sărbătorește în general azi creștinătatea.

Domnul Isus a fost răastignit într-o vineri pe data de 14 Nisan. El avea 33 ani și jumătate căci își începuse misiunea exact la împlinirea vârstei de 30 de ani după cum era cerut în Scriptură. 14 Nisan (Paștele evreiesc) nu cade întotdeauna vineri dar în anul 33 AD a fost vineri, la începutul lunii Aprilie. Confirmarea acestui an este dată și de istorie căci evanghelistul Luca menționează că Ioan Botezătorul și-a început misiunea în anul al 15-lea al domniei lui Tiberiu Cezar (Luca 3:1).

Data nașterii Sale poate fi calculată și cu ajutorul profeției din Daniel 9. Știm că evreii și poate chiar și magii din răsărit, au folosit această profeție ca să vadă data nașterii lui Mesia.

Despre evrei știm sigur că erau în așteptare căci ni se spune în Luca 3:15 că: „Tot norodul era în așteptare.”

Știm că Ioan Botezătorul era cu 6 luni mai mare decât Domnul și amândoi trebuiau să își înceapă misiunea la vârsta de 30 de ani fără întarziere.

Mergând deci înapoi 6 luni din Aprilie vedem că data nașterii Domnului este la începutul lunii Octombrie.

Cât despre celelalte întrebări:

Acceptarea sărbătorilor păgâne, de ce oamenii, majoritatea creștinilor preferă să trăiască în minciună și nu în adevăr, de ce se ascultă mai mult de oameni și nu de Dumnezeu. Probabil că fiecare crede fără îndoială că el nu trăiește în minciună ci în adevăr și toți ceilalți sunt greșiti. Timpul va dovedi și va da pe față lucrarea fiecăruia și dacă s-a clădit cu lemn paie și fân, acea lucrare va arde.

Până atunci datoria fiecărui creștin este să cerceteze care din afirmațiile feluritelor grupări are mai mult sens, dă onoare caracterului lui Dumnezeu și nu încalcă cele 4 mari atribute ale Sale, face armonie deplină cu Scriptura adică descrie un plan de mântuire armonios și care nu conține mesajul Babilonic: „Ori esti cu noi, ori ești pierdut.”