Moartea este o stare de inconştienţă, lipsă de viaţă. In Genesa 2:17, citim cuvintele Domnului: „Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.” Vedem că aceasta s-a intâmplat ȋntocmai, şi la moarte omul s-a ȋntors ȋnapoi ȋn ţărâna din care a fost făcut, exact precum Domnul Dumnezeu ii spuse-se omului: „Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.“ (Genesa 3:19)

Ca ȋntărire la aceasta, Eclesiastul 3:19, 20 ne spune: „Căci soarta omului şi a dobitocului este aceeaşi; aceeaşi soartă au amândoi; cum moare unul, aşa moare şi celălalt, toţi au aceeaşi suflare, şi omul nu întrece cu nimic pe dobitoc; căci totul este deşertăciune. Toate merg la un loc; toate au fost făcute din ţărână şi toate se întorc în ţărână.”

Mai departe, vorbind despre starea omului ȋn moarte, ȋn Ioan 11 Isus descrie moartea ca şi somn . “După aceste vorbe, [Isus] le-a zis: ‘Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar Mă duc să-l trezesc din somn.’ Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.’ Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit…” (Ioan 11:11-13). La fel Iov, descrie moartea ȋn aceiasi termeni: „De ce n-am murit în pântecele mamei mele? (…) Acum aş fi culcat, aş fi lȋniştit, aş dormi şi m-aş odihni.” (Iov 3:11, 13)

Această comparaţie a morţii cu somnul o găsim de fapt ȋn multe versete Biblice. Exact precum ȋn somn nu eşti conştient de ceea ce se ȋntâmplă ȋn jur, tot aşa şi ȋn moarte, eşti ȋntr-o stare de neştiinţă, fără abilitiatea de a recunoaşte trecerea timpului sau evenimentele care au loc. “Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic şi nu mai au nicio răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se uită.” (Eclesiastul 9:5).

Deci, cuvântul lui Dumnezeu arată fără echivoc că, în momentul morţii, omul trece într-o stare de ȋnconştienţă totală ȋn care aşteaptă ziua ȋnvierii, descrisă ȋn Ioan 5:28-29: „Vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui. Şi vor ieşi afară din ele.” Deci ce frumos se potriveşte şi aici comparaţia morţii cu somnul! Tot aşa precum există o trezire din somn, va exista şi o „trezire” din moarte, numită ȋnviere.

Deci oamenii aşteaptă ȋnvierea ȋn mormânt, ȋntr-o stare de neştiinţă, şi nu ȋn cer. Ioan 3:13 ne spune clar cu privire la aceasta: „Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a pogorât din cer, adică Fiul omului, care este în cer.”

Pentru această zi a ȋnvierii, numită Impărăţie, ne-a ȋnvăţat Isus să ne rugăm ȋn rugăciunea Sa: „Vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.” (Luca 11:2).

Ȋn concluzie, ȋnvăţăm din cuvântul lui Dumnezeu că ȋn moarte nu există activitate sau conştiinţă. Şi tocmai precum omul se trezeşte din somn, va exista şi o „trezire” din moarte, numită ȋn termeni Biblici, ȋnviere.