În primul rând, aceste expresii, “Omul dintâi, Adam” şi „al doilea Adam” vin să arate foarte exact cum funcţionează răscumpărarea şi care sunt beneficiile acesteia în planul de mântuire al lui Dumnezeu pentru omenire. Adam cel perfect a murit ca plată pentru neascultare. Domnul Isus a plătit cu viaţa Sa umană, un preţ echivalent, pentru răscumpărarea lui şi a întregii omeniri ieşite din el. Citim în Romani 5:18, 19: „Căci după cum prin neascultarea unui singur om [Adam], cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om [Isus], cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi”. Domnul nostru, ca răsplată pentru credincioşia Sa, a fost înviat la natură divină, asemenea Tatălui, cu „toată autoritatea în cer şi pe pământ” (Mat. 28:18). Atunci, ca fiinţă spirituală, cu toată puterea şi autoritatea în cer şi pe pământ acordate Lui, a primit titlul de „al doilea Adam”. Deci n-a fost al doilea Adam în timpul vieţii Sale pământeşti, ci ca fiinţă spirituală de cel mai înalt ordin, cel divin, fiindcă apostolul spune că „a fost făcut duh dătător de viaţă” şi că „omul al doilea este din cer” (vers. 47). Dar timpul acordării vieţii este la a doua venire a Sa. El îi va trezi din moarte pe toţi cei care se află încă sub mânia divină, neîmpăcaţi cu Dumnezeu, nemântuiţi în acest veac, şi-i va pune în poziţia de a se împăca cu Dumnezeu, prin judecăţi şi pedepse, aşa cum spune profetul Isaia (26:9): „când judecăţile Tale sunt pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea”. Astfel vor avea ocazia să-şi câştige viaţa veşnică pe pământ. În ceea ce priveşte Biserica însă, adică, aceia care se împacă acum cu Dumnezeu prin Cristos, aceia care „prin stăruinţă în bine caută slavă, cinste şi neputrezire (Rom. 2:7), se judecă acum şi ajunge la o mântuire mult mai înaltă, cerească. Alegerea lor este cu scopul de a fi folosiţi la judecarea, ridicarea din păcat şi reabilitarea lumii în general, împreună cu „al doilea Adam, Domnul din cer”. În Apoc. 2:26, 27 Domnul nostru zice despre aceştia: „Le voi da stăpânire peste neamuri, le va păstori cu toiag de fier, cum am primit şi Eu de la tatăl Meu”, colaboratori cu El deci, în ridicarea omenirii la viaţă. Dacă ne-am angajat şi vrem să fim din această clasă, spre lauda Tatălui şi a Domnului nostru, apostolul Ioan ne îndeamnă: „Luaţi seama la voi înşivă, ca să nu pierdem ce am lucrat, ca să primim o răsplată deplină”. 2 Ioan 8.