Am ales acest titlu pentru tema pe care dorim să o prezentăm oarecum pretenţios pentru a face o incursiune atât în istoria evreilor cât şi a creştinilor cu observaţia că între cele două există o asemănare. “Drumuri paralele” poate fi definit “istorii paralele”; adică istoria evreilor Vechiului Testament se aseamănă izbitor cu istoria creştinilor din Noul Testament, aşa cum două linii de cale ferată se aseamănă una cu alta, merg în aceiaşi direcţie, ele nu se întâlnesc niciodată pe drum, deşi capetele lor ajung în aceeaşi gară. Dacă gara am numi-o “Împărăţia Ta” din rugăciunea “Tatăl nostru” vom observa că pentru adevăraţii evrei Dumnezeu a pregătit un anumit loc iar pentru adevăraţii creştini un alt loc ” Mă duc să vă pregătesc un loc” spune Domnul urmaşilor Săi. Aceste locuri sunt predestinate de Dumnezeu în planul Său, şi lui Avraam patriarhul, i s-a promis aceasta prin declaraţia următoare: “…te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării…”-Genesa 22:17. “stelele” şi “nisipul” sunt două departamente ale aceleeaşi împărăţii; departamentul ceresc cu putere legislativă numit în profeţia lui Isaia 2:3 şi Mica 4:1 “Sion”, şi departamentul pământesc “Ierusalim”ca putere executivă. Aceasta este exprimat în rugăciunea “Tatăl nostru” cât se poate de simplu: …” să se facă voia Ta precum în cer (Sion) aşa şi pe pământ”(Ierusalim)
Că Ierusalimul pământesc nu este numai un simbol al Ierusalimului ceresc, ci realmente va fi capitala lumii, şi nu cândva foarte departe în viitor ci în acest al treilea mileniu, (după cum vedem desfăşurarea evenimentelor deja profeţite), o spune foarte clar profetul Ieremia în capitolul 3:17. “…în timpul acela Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului; toate popoarele se vor strânge la Ierusalim, pentru numele Domnului, şi nu vor mai urma înclinarea încăpăţânată a inimii lor rele… În viziunea biblică, mântuirea tuturor oamenilor este legată inseparabil de Avraam şi sămânţa sa adică de Cristos–Galateni 3:16 şi Biserica lui Cristos –Galateni 3:29.
Scriptura ne arată că toţi care vor deveni credincioşi dintre oameni se vor numi
“evrei” sau “israeliţi“, copii ai lui Avraam, pentrucă zice apostolul Pavel: “….De aceea moştenitori ( ai împărăţiei) sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har, şi pentrucă făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa lui Avraam; nu numai pentru sămânţa aceea care se află sub lege, (evreii) ci şi pentru sămânţa ceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor, după cum este scris: te-am rânduit să fii tatăl multor neamuri. El adică este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care înviază morţii, şi care chiamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi…”—Romani 4:16-17. Despre partea pământească a împărăţiei Scripturile spun că aceasta nu este o noutate, pentrucă ea a mai existat; chiar înţeleptul Solomon spune în cartea sa Eclesiastul 1:9 că:…”ce a fost va mai fi, şi ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare…”
Împărăţia care a fost dată lui Adam s-a prăbuşit, ea ar fi trebuit să se asemene cu o republică mondială, în care toţi oamenii să fie egali ( sau Regi) ceea ce va şi fi cu toate că s-a produs această mare tragedie pe planetă. Moartea nu era la început o fatalitate; ea a apărut din cauza păcatului. “…plata păcatului este moartea: dar darul fără plată a lui Dumnezeu este viaţă veşnică în Isus Cristos, Domnul nostru…” –Romani 6:23. Ca să poată fi îndepărtată această cauză Domnul Isus a venit prima dată să răscumpere de la dreptatea divină care-l condamnase pe om şi tot ce ţine de domeniul său pământesc; la a doua Sa prezenţă ca să întemeeze o împărăţie cerească iar pe cea pământească să o restaureze–Matei 19:28; Faptele Apostolior 3:19-21. De fapt este una şi aceiaşi împărăţie a lui Dumnezeu, împărţită în două sfere : vizibilă şi invizibilă. Partea vizibilă va fi terestă, pentrucă aşa a fost de la început. Adam nu a fost creat pentru cer şi nu i s-a promis că va moşteni cerul ci: “…fiţi roditori, înmulţiţi-vă umpleţi pământul şi supuneţi-l…” Chiar dacă omul a pierdut coroana de rege al pământului, Dumnezeu n-a renunţat la scopul Său pentru care a creat planeta. ...”Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leşin duhurile, şi sufletele pe care Le-am făcut. Din pricina păcatului lăcomiei lui M-am mâniat şi l-am lovit, M-am ascuns în supărarea Mea, şi cel răzvrătit a urmat şi mai mult pe căile inimii lui. I-am văzt căile şi totuşi îl voi tămădui; îl voi călăuzi, şi-l voi mângăia, pe el şi pe cei ce plâng împreună cu el…” Isaia 57: 16-18. Este mai mult decât transparent, că aici este vorba despre Adam strămoşul nostru, şi implicit despere noi toţi oamenii…”cei ce plâng împreună cu el…” Planeta a fost creată să fie locuită de fiinţe umane, nu de extratereştrii-Genesa 1:28; Isaia 45:18. Să nu ne fie frică că vor veni aceştia din galaxia Lactee sau din alta ca să ne invadeze. Suntem deja invadaţi de Satan şi de demoni care locuesc în atmosfera planetei noastre şi ne tulbură extrem de grav viaţa aceasta scurtă. Efeseni 2:2; 6:12; 2Corinteni 4: Ca să ne dăm seama de felul cum va arăta această împărăţie pâmântească, ea se va asemăna cu o republică universală la sfârşitul domniei lui Cristos. Domnia lui Cristos, nu este ilustrată ca o republică, ci ca o monarhie absolută, pentru că El va guverna cu “toiag de fier” “…până va pune pe toţi vrăşmaşii sub picioarele Sale” 1Corinteni 15:25. Cu toate că Împărăţia Sa este de fapt o domnie a dreptăţii impusă cu forţa şi nu prin votul popular, este în acelaş timp dorinţa tuturor popoarelor, care după zisa apostolului este o dorinţă instictivă a creaturii care geme sub greaua povară a păcatului şi morţii.–Romani 8:19-22. Republica universală care va urma după domnia lui Cristos va fi o republică a a oamenilor restauraţi de Cristos şi Biserica Sa, în chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. cum s-a spus, dar cu deosebirea că va fi guvernată având ca bază nu o constituţie sau lege elaborată de un parlament pământesc, ci de unul ceresc; “Legea va veni din Sion (Cer) şi cuvântul (aplicarea ei) din Ierusalim.-Isaia 2:3; Mica 4:2
Din urmaşii lui Adam se alege o “turmă mică”-Luca 12:32- care este predestinată să moştenească cerul, şi “alte oi”-Ioan 10:16–Matei 25:34- care vor moşteni pămîntul, pentrucă: “Dumnezeu a făcut pământul, l-a întărit, L-a făcut nu ca să fie pustiu, ci L-a întocmit ca să fie locuit…”–Isaia 45:18. Domnul Isus a spus tuturor ucenicilor Săi începând cu Apostolii: ” În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri”. Am folosit expresiile “adevăraţii evrei” şi “adevăraţii creştini” ca şi declaraţii scripturale, tocmai pentru a observa chiar de aici paralelismul. Apostolul Pavel referindu-se la evrei spune. ” Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este iudeu.”-Romani 2.28-; parafrazând am putea spune: “creştini nu sunt acei ce se arată pe dinafară că sunt creştini” Domnul Isus a spus : “…cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine…”–Matei 10:3
Dacă nu am avea declaraţiile Domnului şi a Apostolilor, nu am şti despre aceste asemănări. Istoria biblică a vechiului testament este singura istorie veridică atât a originii omului cât şi a poporului Evreu. Această istorie s-a desfăşurat sub directa supraveghere divină, deşi este contestată astăzi de către mulţi, considerând-o mai mult ca un folclor împănat cu legende şi mituri asemănătoare celei ale Greciei antice, decât ca o relatare simplă dar adevărată a odiseii poporului Evreu.
Apostolul Pavel sub inspiraţia spiritului sfânt, trecând în revistă călătoria evreilor prin pustie spre ţara făgăduinţei, infirma declaratia unor arheologi de astazi, care declara ca dupa cecetarile lor nu exista dovezi arheologice in pustiul Sinai care sa dovedeasca trecerea evreilor pe acolo. Daca acesti cercetatori nu sunt crestini, declaratia lor este scuzabila; dar daca se declara crestini, le lipseste credinta. Pavel a fost un purtator de cuvant a Domnului Isus Cristos. Declaratiile sale, nu sunt altceva decat declaratiile lui Cristos, care ne-a rascumparat cu sangele Sau pretios si caruia Dumnezeu Tatal I-a dat toata puterea in cer si pe pamant -Matei 28:18. Pavel spune: Fraţilor nu vrea să nu ştiţi că părinţii noştrii (el fiind evreu) toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare, toţi au au fost botezaţi în nor şi mare, pentru Moise; toţi au mâncat aceiaşi mâncare duhovnicească, şi toţi au băut din aceiaşi băutură duhovnicească, pentrucă beau din aceiaşi stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era (reprezenta pe) Cristos. Totuşi cei mai mulţi dintre ei n-au fost plăcuţi lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie
Şi aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă ( creştinilor dintre evrei şi neamuri) drept pilde, pentruca să nu poftim după lucruri rele cum au poftit ei. Să nu fiţi închinători la idoli ca unii dintr ei, după cum este scris: ” Poporul a şezut să mânânce şi s-a sculat să joace”–Evrei 10:1-15