Fariseii încercau să-L ispitească pe Domnul în legătură cu venirea împărăţiei. Domnul le-a spus: „Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile”. Acesta ar însemna că la început nu va fi ceva miraculos, care să atragă atenţia tuturor, ci vine „ca un hoţ noaptea” (1 Tes. 5:2), şi numai cei veghetori vor fi în stare să discearnă. Apoi Isus le-a spus: „Căci iată, împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru”. Cum putea fi împărăţia lui Dumnezeu înăuntrul fariseilor, când Isus i-a mustrat că pe dinafară arată neprihăniţi dar înlăuntru sunt plini de făţărnicie? Traducerea revizuită spune: „pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este în mijlocul vostru”. Isus n-a vrut să spună că împărăţia era înlăuntrul lor, dar că în mijlocul lor era cineva care reprezenta acea Împărăţie, adică El era reprezentantul acelei împărăţii. Astfel citim în Ioan 1:26: „Drept răspuns, Ioan le-a zis: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoaşteţi”. La fel şi urmaşii Domnului, ei sunt reprezentanţi ai noii împărăţii, „în mijlocul unei generaţii strâmbe”, „trimişi împuterniciţi ai lui Hristos” (2 Cor. 5:20), sau ambasadori, având cetăţenia în ceruri (Filip. 3:20).
