Cartea Apocalipsa face parte din Biblie; fără ea Biblia nu ar fi completă. Întrebarea este dacă amenințarea din capitolul 22:17-18 se referă la toată Biblia, sau numai la Apocalipsa? Noi credem că acolo se referă la Apocalipsa în mod direct, fiindcă atunci când Ap. Ioan a avut viziunea, Biblia nu exista în forma pe care noi o avem acuma. Biblia a fost pusă împreună mult mai târziu. Dar desigur că se poate aplica şi la toată Biblia. De ce spunem aceasta? Pentru că chiar de la deschiderea Apocalipsei mesajul spune astfel:: „Descoperirea lui Isus Cristos pe care i-a dat-o Dumnezeu ca să arate robilor Săi lucrurile care se vor întampla în curând". Când mesajul divin spune că ceva se va intâmpla în viitor, aceasta înseamnă că Apocalipsa este o profeție. Ea nu spune despre lucruri care se vor întâmpla cândva foarte departe în viitor. ci despre evenimente ce se vor întâmpla "în curând", deci imediat. Imediat luat de când Ioan a început să scrie această carte pe insula Patmos, unde a fost exilat de către romani, și chiar de dinainte de Ioan, de la începutul perioadei Evanghelice, dar nu de dinainte de Cristos. Romanii l-au aruncat pe Ioan mai întâi într-un cazan cu smoală sau cu ulei încins, dar a fost salvat în mod miraculos, și din acel moment romanii idolatrii au crezut că au de-a face cu un fel de semi-zeu și s-au temut oarecum de el. Acesta a fost planul lui Dumnezeu să-l cruțe pentru că avea să ne lase un mesaj foarte important, o carte profetică, scrisă în simboluri. Această carte i-a fost dictată personal de Domnul Isus după ce S-a înălțat la ceruri.
Această carte trebuie să o privim într-o lumina adevărată, nu așa cum este înțeleasă la mod general. Ea este o carte de istorie dacă privim de la secolul 21 înapoi, până la primul secol creștin când a fost scrisă. Ea este și o carte de anticipație, dacă privim de la secolul 21 unde ne găsim, înainte spre viitor, pentru că Apocalipsa descrie profetic evenimente care urmau să se desfășoare pe o lungime de timp de 3000 de ani, din care 2000 au trecut, așa că multe din imaginile de groază care nu sunt de fapt decât evenimente descrise prin „semne", sunt trecute în paginile de istorie ale evului mediu și ale istoriei moderne și contemporane. Pucioasa, iaz de foc, etc., sunt expresii alegorice și nu reale. "…scrie dar lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt, şi cele care au să fie după ele…" Apoc. 1:19.
Dacă citim cu atenție Apoc. 22:19, „Dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărții acestei prorocii….", este clar că este vorba de prorocia apocaliptică, pentru că nu toată Biblia este o profeție. În Biblie găsim multă istorie, legea de la muntele Sinai, predicile Domnului și ale apostolilor, norme de etică, morală creștină etc, dar profețiile sunt teme aparte ale Bibliei. și se referă la preziceri ale viitorului.
Apocalipsa este cea mai mare profeție biblică despre care Domnul îi spune lui Ioan să nu o sigileze, pentru că timpul este aproape (Apoc. 22:10). Dar unii din conducerea creștinătății au sigilat cartea împreună cu toată Biblia și n-au dat voie să fie citită de popor, pentru că această carte profețea despre corupția în care va cădea creștinătatea. Aceasta este scris chiar în interiorul acestei cărți, Apocalipsa, la capitolul 11, unde întreaga Biblie, Vechiul și Noul Testament, este ilustrată ca fiind cei doi martori. Peste aceștia care au sigilat cartea, vor veni urgiile care sunt arătate la sfârșitul Apocalipsei.
Despre ce timp spunea Domnul că este aproape?
Apocalipsa împreună cu restul Bibliei arată cum va veni Domnul Isus a doua oară, va distruge "fiara", " prorocul mincinos", "balaurul", aceste sisteme ale răului, și va lega pe Satan făuritorul acestor sisteme. Apocalipsa descrie simbolic, cum se va așeza Împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Urgiile descrise în carte sunt îndreptate împotriva celor care conduc lumea rea de astăzi și nu împotriva persoanelor oneste care doresc să afle secretele acestei cărți minunate. În capitolul 21 este descris viitorul Paradis unde Domnul Dumnezeu va șterge lacrimile de pe toate fețele și moartea nu va mai fi.
