Noi trebuie să avem aşa mare credinţă, încât să-L simţim mereu pe Domnul lângă noi, căci avem promisiunea: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi (Evrei 13:5).” Referitor la acest subiect, poezia de mai jos ne poate sugera cum să ne examinăm şi să ne silim să-I fim placuţi.

Dacă Isus ar veni la tine acasă, ca să stea vreo zi sau două,
Doar aşa, pe neaşteptate, mă întreb, oare ce-ai face?
O, dar ştiu: I-ai da odaia cea cochetă şi frumoasă,
Iar mâncarea cea servită ar fi cea mai delicioasă,
Şi I-ai repeta întruna ce bucurie îţi face că a venit la tine-n casă,
Şi tu să-L serveşti acolo este onoare aleasă.

Dar când L-ai vedea că vine, L-ai întâmpina tu oare
Pe acest oaspet de seamă cu o caldă-mbrăţişare?
Ori hainele ţi-ai schimba-n pripă înainte ca sa intre,
Biblia ai pune-o-n grabă la-ndemână, în locul unde alte cărţi erau-nainte?
Ai închide radioul, sperând să nu-l fi auzit,
Nici vorba-ţi aspră şi pripită chiar-nainte să fi sosit?

Discuri, muzica lumească le-ai ascunde-n mare grabă
Şi în loc ai pune-o carte cu cântari şi psalmi de slavă?
L-ai pofti pe loc să intre, ori ai mai căuta zăbavă?
Mă întreb, o zi sau două dacă El cu tine ar fi,
Ai face tot ceea ce faci zi de zi?
Cum vorbeşti de obicei, tot aşa ai mai vorbi?
Viaţa ta ar continua la fel ca în fiecare zi?

Ar fi oare tot aceleaşi vorbele cu cei din casă
Şi ţi-ar fi greu să ceri binecuvântarea la fiecare masă?
Ce ai cânta, ce ai citi, aceleaşi cântece, aceleaşi cărţi ca înainte de-a veni?
Ai vrea să vadă cu ce lucruri spiritul şi mintea ţi-ai hrăni?
L-ai duce pe Isus cu tine oriunde-ar fi să mergi cât ziua-ar fi de lungă,
Sau poate planurile le-ai schimba, o zi sau două, până ar pleca?

Te-ai bucura să Îl prezinţi prietenilor tăi apropiaţi,
Sau până ar pleca, ar fi mai bine ca ei să stea îndepărtaţi?
Ai fi mai fericit să stea mereu, mereu cu tine,
Ori ai ofta cu totul uşurat că-n fine a plecat?
Ar fi interesant să ştii ce-ai face şi în ce fel te-ai ţine
Dacă Isus ar veni în persoană sa stea un timp cu tine.