Cit de greu a fost pentru evrei să înţeleagă semnificaţia acestor cuvinte, cu atât mai mult că a bea sânge era împotriva legii lui Moise. Aceste cuvinte au dus la mari dezbinări chiar între ucenicii Domnului Isus (vs. 60). Domnul nostru a vrut sa le spună la ucenici că el şi-a jertfit viaţa lui perfectă şi toate drepturile pe care le avea pentru ca „oricine crede în El, să nu moară ci să aibă viaţă veşnică”. El este „pâinea vieţii”, el şi-a jerfit trupul lui pentru ca noi să putem avea „pace cu Dumnezeu”, prin el putem fi îndreptăţiţi. Dar numai a crede în El nu este suficient, trebuie să şi bem din „Sângele lui”. În noaptea în care a fost vândut El a luat un pahar şi le-a spus apostolilor că acela este sângele lui, şi să bea din El. Apoi mai târziu a întrebat: „Puteţi voi să beţi din paharul din care am sa beau Eu?” Isus a băut din paharul suferinţei trei ani şi jumate – de la botezul lui până la moartea lşui pe cruce când a spus că „S-a Sfârşit”. Pentru noi a bea din acel pahar sau din „sângele lui”, înseamnă a merge pe aceleaşi urme pe care a mers el, pe aceeaşi cale a suferinţei, şi negării de sine. „Căci dacă vom suferi cu El, vom şi împărăţi cu El”. Filipeni 1:29 „Căci cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El.”
