“La Adăpostul Aripilor Sale”

“LA ADĂPOSTUL ARIPILOR SALE”

“El te va acoperi cu penele Lui şi vei avea un refugiu sub aripile Lui.” — Psalmul 91:4

În mijlocul “timpurilor grele” din această “zi rea” şi a vocilor de avertizare ale profeţilor şi ale apostolilor care indică spre capcanele şi molimele şi pericolele subtile care sunt peste tot, şi de asemenea în mijlocul înţelegerii existenţei reale a unor astfel de atacuri şi pericole — cât de preţioase sunt pentru sfinţi asigurările personale privind protecţia, îngrijirea şi iubirea divină.

Ne amintim îndurătoarele promisiuni ale lui Dumnezeu: “Tatăl Însuşi vă iubeşte”; “Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a găsit plăcere să vă dea împărăţia”, şi “cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.” “… şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi ne vom face locuinţa împreună cu el.” “… vă dau pacea Mea … Să nu vi se tulbure inima”. — Ioan 16:27; 14:21, 23, 27; Luca 12:32.

Dar vocile de avertizare şi sfaturile sănătoase sunt, de asemenea, necesare; şi nu este înţelept acela care rămâne surd la ele şi ia cunoştinţă doar de asigurările mângâietoare care sunt destinate numai acelora care cu credincioşie “veghează şi se roagă ca să nu intre în ispită”. Fiecare soldat al crucii trebuie să fie atent la prevenirile apostolului: “De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit toate”; şi: “Să ne temem deci ca nu cumva, fiind făcută o făgăduinţă pentru intrarea în odihna Lui, nici unul dintre voi să nu pară că a rămas în urmă”. “Dar mă tem ca nu cumva, după cum şarpele îSatanş a amăgit pe Eva cu viclenia lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la simplitatea şi curăţia faţă de Hristos”; “Ştiu că după plecarea mea se vor strecura între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma, şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici după ei.” Domnul mai zice: “Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar prudenţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.” Efeseni 6:13; Evrei 4:1; 2 Corinteni 11:3; Fapte 20:29, 30; Matei 10:16.

Pentru disciplinarea, încercarea şi probarea finală a Bisericii lui Dumnezeu este necesar ca ei să fie supuşi la aceste influenţe contrare, deoarece aceluia care le va birui îi este promisă marea răsplată. Dacă vrem să domnim cu Cristos, trebuie să ne dovedim vrednicia de a domni, prin aceleaşi încercări de loialitate faţă de Dumnezeu, de credinţă în Cuvântul Său, de zel pentru adevăr, de îndurare răbdătoare a ocărilor şi persecuţiei, chiar până la moarte, şi de încredere neclintită în puterea şi intenţia lui Dumnezeu de a elibera şi a glorifica Biserica Sa la timpul cuvenit. Pentru asemenea credincioşi sunt mângâierile binecuvântate ale Psalmului 91. Să ascultăm:

Versetul 1: “Cel ce stă în locuinţa tainică a Celui-Prea-Înalt îreprezentată de Sfânta Sfintelor sau de Sanctuarş se va odihni la umbra Celui-Atotputernic”. Ne punem astfel sub ocrotirea divină când, fiind ajunşi la o cunoştinţă a bunăvoinţei lui Dumnezeu de a ne accepta ca fii ai Săi, noi primim cu mulţumire această invitaţie şi ne apropiem pe calea stabilită de El, prin Cristos Răscumpărătorul nostru, şi ne consacrăm pe deplin serviciului Său. Aceştia se pot odihni plăcut în făgăduinţele scumpe ale lui Dumnezeu, care sunt toate “da şi … Amin” în Cristos Isus (2 Corinteni 1:20). Lumea nu vede aripile protectoare ale ocrotirii divine, dar credincioşii au o binecuvântată înţelegere secretă a acestui lucru. Laudă Domnului!

Versetul 2: “Eu îIsus Cristos reprezentat aici, ca şi în altă parte, prin David şi care Se adresează Corpului Său, Bisericii Saleş spun despre Domnul: “El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”” (Ioan 20:17).

Versetul 3: “Căci El te va scăpa de laţul vânătorului îde înşelările lui Satan, în care toţi cei care nu sunt apăraţi se vor poticni, fiindcă Domnul a zis că acestea vor fi atât de subtile şi înşelătoare încât, dacă ar fi posibil, ar înşela “chiar şi pe cei aleşi”. Dar aceasta nu este posibil pentru că aceia care îşi asigură chemarea şi alegerea, rămân sub protecţia Celui Atotputernicş, şi de ciuma distrugătoare”. (Nu de ciuma distrugătoare a bolii fizice, ci de ciuma morală şi spirituală distrugătoare — de tendinţele păcătoase ale vechii naturi, care, în clipele nepăzite, se străduiesc să-şi revendice stăpânirea şi să învingă sufletele celor care nu rămân sub protecţia secretă a Celui-Prea-Înalt; şi de ciuma spirituală a doctrinelor false care, cu sofisme subtile, distrug credinţa celor care nu veghează. Asemenea ciumă este deja peste tot sub forma aşa-numitei Ştiinţa Creştină, a Spiritismului şi a diferitelor teorii care neagă preţul de răscumpărare, care-şi iau numele Speranţei mai Largi şi care promit multe, atât din perspectiva actuală, cât şi din cea profetică, care în curând vor deveni epidemice. De toate aceste ciume, aleşii Domnului vor fi păziţi rămânând cu plăcere sub umbra Celui-Atotputernic).

Versetul 4: “El te va acoperi cu penele Lui şi vei avea un refugiu sub aripile Lui”. (Atât de aproape de inima Sa adună Iehova pe copiii Săi supuşi şi credincioşi, încât ei simt căldura iubirii Lui şi limbajul afectuos al inimii lor este: “Aş vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău” — sub protecţia Ta — “să alerg la adăpostul aripilor Tale. … Căci Tu ai fost un adăpost pentru mine, un turn tare împotriva vrăjmaşului … Căci Tu, Dumnezeule, ai auzit jurămintele mele” — consacrarea mea — “Tu mi-ai dat moştenirea celor ce se tem de Numele Tău” — Psalmul 61:4, 3, 5). “Căci scut şi pavăză este adevărul”, protecţia Ta. Da, adevărul Său — acel sistem mare al adevărului, cuprins în planul divin al veacurilor — este un scut şi o pavăză pentru toţi aceia care în simplitatea inimii îl primesc şi se dovedesc credincioşi lui. Este armătura lui Dumnezeu, pe care apostolul îi îndeamnă pe toţi credincioşii s-o îmbrace — să şi-o însuşească, să mediteze asupra ei şi să-şi înmagazineze adevărul în minte şi în inimă — pentru ca ei să poată, folosind-o, să se împotrivească erorii şi răului de orice fel, prezentat lor în această zi rea.

Versetul 5: “Nu trebuie să te temi nici de groaza nopţii înoaptea întunecată, despre care a vorbit atât profetul Isaia cât şi Domnul nostru: “vine dimineaţa — dimineaţa milenară — şi este tot noapte” — marele timp de strâmtorare, care va fi chiar înaintea nopţii în care “nimeni nu mai poate să lucreze”, în ce priveşte răspândirea adevărului divin; atât de mare va fi “groaza”, agitaţia şi necazul şi persecuţia acelei nopţi — Isaia 21:12; Ioan 9:4ş; nici de săgeata îchiar “vorbele … amare” ale duşmanilor adevărului — Psalmul 64:3ş care zboară ziua” (în prezent, care în comparaţie cu noaptea întunecată ce vine este numită zi).

Versetul 6: “Nici de ciuma îmorală şi spiritualăş care umblă în întuneric îcare se răspândeşte şi face victime printre cei care sunt ignoranţi în privinţa adevărului, sau sunt necredincioşi acestuia şi deci sunt nevrednici de el, şi cărora prin urmare le lipseşte protecţia divină şi sunt supuşi “lucrării de rătăcire” a erorii — 2 Tesaloniceni 2:11ş; nici de nenorocirea îcauzată de aceaste molimeş care pustieşte ziua în amiaza mare” (care subminează credinţa şi speranţa multora, tocmai când lumina adevărului divin luminează cel mai tare peste credincioşi, la fel cum străluceşte şi peste noi astăzi).

Versetul 7: “O mie să cadă alături de tine şi zece mii la dreapta ta îatât de mare va fi căderea de la adevăr, chiar şi printre aceia care, ca şi noi, l-au primit odată cu bucurie şi un timp au alergat bineş, dar de tine nu se va apropia” — Datorită loialtăţii şi credincioşiei tale necompromiţătoare şi datorită armăturii ample a adevărului şi a dreptăţii, vei sta şi nu vei cădea.

Versetul 8: “Doar vei privi cu ochii tăi şi vei vedea răsplătirea celor răi” — care resping ade-vărul sau se dovedesc necredincioşi acestuia.

Versetele 9, 10: “Pentru că zici: “Domnul este locul meu de adăpost” şi faci din Cel-Prea-Înalt locuinţa ta, de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici un rău nu se va apropia de cortul tău” (nici un rău de felul celor amintite mai sus; şi oricare alte rele aparente, sub providenţa divină, vor lucra spre binele tău — Romani 8:28).

Versetul 11: “Căci El va porunci îngerilor îmesagerilorş Săi pentru tine, să te păzească în toate căile tale”. (Aceasta înseamnă că Dumnezeu va ridica păstori şi învăţători credincioşi care vor “veghea asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală”. Este adevărat, se vor ridica învăţători falşi, care vor strica Cuvântul Domnului şi vor căuta prin sofisme viclene să distrugă sufletele voastre; dar dacă în simplitatea inimii, copiii lui Dumnezeu cer un “aşa vorbeşte Domnul” pentru fiecare element al credinţei lor şi cu grijă dovedesc toate lucrurile prin Cuvântul lui Dumnezeu, vor fi în stare să deosebească imediat pe cei adevăraţi de cei falşi. Şi făcând aceasta, apostolul Pavel ne sfătuieşte să avem încredere (Evrei 13:17). Domnul, Păstorul nostru, va avea grijă de oile adevărate).

Versetul 12: “Şi ei te vor duce îpe toate membrele Corpului lui Cristos, individual şi colectivş pe mâini îfolosindu-şi putereaş, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră” — orice piatră de poticnire a doctrinei false, şi în special acea mare piatră-doctrină fundamentală a răscumpărării prin sângele scump a lui Cristos — acea “Piatră de poticnire” şi “Stâncă de cădere” pentru ambele case ale Israelului nominal (trupească şi spirituală). (Isaia 8:14) “Picioarele” corpului sunt ultimele sale membre; sfinţii care trăiesc acum sunt membrele “picioarelor Lui” (Cristos); acelea care sunt acum în pericol de a se poticni, aşa cum au fost în pericol picioarele casei iudee a servitorilor la sfârşitul sau în secerişul Veacului Iudeu.

Cum susţin aceşti mesageri ai Domnului picioarele lui Cristos? Ajutându-i să ajungă la o înţelegere clară a adevărului, şi învăţându-i şi încurajându-i prin cuvânt şi exemplu cum să fie credincioşi adevărului şi cum să alerge pentru a ajunge la ţinta premiului chemării noastre de sus.

Versetul 13: “Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi”. Astfel purtaţi pe mâinile mesagerilor credincioşi ai Domnului şi păziţi prin vegherea lor vigilentă şi sub protecţia continuă a Celui-Prea-Înalt, copiii încrezători, credincioşi ai lui Dumnezeu, vor triumfa asupra oricărei uneltiri a lui Satan, fie de a-i birui, fie de a-i amăgi — fie că el umblă ca un leu răgnind, sau ca un şarpe el stă furişat la pândă să-şi introducă veninul otrăvitor.

Versetul 14: “Fiindcă Mă iubeşte îzice Iehovaş, de aceea îl voi scăpa îde ciumă etc.ş, îl voi ocroti îîl voi ridica la moştenire împreună cu Hristos, îl voi face membru al “preoţiei împărăteşti” şi părtaş al naturii divineş, căci cunoaşte îapreciazăş Numele Meu”.

Versetul 15 şi 16: “Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi mântui şi-l voi onora. Îl voi sătura cu viaţă lungă îviaţă veşnică — Ioan 10:28, 29; Rom. 2:1ş şi-i voi arăta mântuirea Mea” — îl voi face să înţeleagă planul Meu.

Lăudat fie Domnul pentru astfel de asigurări ale îngrijirii Sale iubitoare! “Binecuvântează, suflete al meu pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!”

Turnul de Veghere din 01. 03. 1904