SĂ NE ÎNDREPTĂM IUBIREA SPRE CELE DE SUS
„Gândiţi-vă la cele de sus, nu la cele de pe pământ.” Coloseni 3:2 .
1 iunie 1916 (pag.163-165)
În alcătuirea naturală a umanităţii există o anumită tendinţă pe care cu toţii o recunoaştem ca fiind un fel de pângărire mintală, chiar dacă noi nu putem filosofa asupra ei sau n-o putem explica. Aşa că, desigur, deoarece suntem bărbaţi şi femei, noi avem anumite impulsuri afective, anumite puteri care se îndreaptă spre alte creaturi, spre alte lucruri; şi este foarte important ca noi să vedem spre ce tind ele; altfel ele vor duce spre idolatrie. Întocmai cum cârceii viţei se agaţă de orice apucă, tot aşa afecţiunea noastră se îndreaptă spre diferite obiective pământeşti; şi ea trebuie să fie curăţată şi dirijată, întocmai ca o viţă. Dacă doreşti ca viţa să crească într-un anumit fel, o întorci în direcţia potrivită, o legi dacă este nevoie şi ai grijă de cârcei să se agaţe de sprijinul cuvenit.
