Copilaşii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi.

Vol. 13 Martie-Aprilie 2006 Nr. 3

„ORICINE ESTE NĂSCUT DIN DUMNEZEU NU PĂCĂTUIEŞTE”

„Copilaşii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor (subsol — Avocat): pe Isus Hristos Cel Drept.” 1 Ioan 2:1 .

R 5491 W. T. 1 iulie 1914 (pag. 201-202)

Conform istoriei, apostolul Ioan la timpul scrierii acestei Epistole era un om destul de în vârstă. Conform tradiţiei, el a murit ultimul dintre apostoli. La vârsta lui înaintată avea în mod natural un sentiment tandru, părintesc faţă de toată Biserica; el devenise foarte blând în caracter datorită experienţelor sale. Potrivit cu originalul, textul nostru ar trebui să fie redat mai potrivit: „Dragii mei, vă scriu aceste lucruri”. În loc de aceasta, traducătorii şi-au luat libertatea să spună „copilaşilor”. Un copilaş este întotdeauna considerat drag.

S-a vorbit despre sf. Ioan în mod special ca fiind „ucenicul pe care îl iubea Isus”; aceasta este chiar mărturia apostolului. Se pare că el avea o dispoziţie în mod special iubitoare, combinată cu o mare forţă de caracter. Şi acum, deoarece peregrinajul lui se apropia de sfârşit, inima lui se topea de atenţie iubitoare faţă de „copilaşii” lui Dumnezeu. În capitolul care precedă textul nostru, el arătase că păcatul este o trăsătură sau o însuşire a stricăciunii care-i afectează pe toţi. Apostolul a declarat că dacă cineva spune că nu are păcat, se înşeală singur — este mincinos şi Îl face pe Dumnezeu mincinos. Noi suntem cu toţii păcătoşi, după cum mărturiesc faptele şi Scriptura. Sf. Ioan ne întipăreşte astfel în minte că dacă spunem că nu avem păcat, nu-I plăcem lui Dumnezeu, căruia Îi place ca noi să ne recunoaştem păcatele şi să cerem curăţirea lor, căutând să îndepărtăm păcatul pe cât este posibil.

Apostolul spune: „Vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi”. El nu spune: Da, toţi suntem păcătoşi — nu putem face nimic în legătură cu aceasta — şi trebuie să continuăm în păcat. Nu! Ci el spune: Dându-vă seama că faceţi greşeli care sunt contrare dorinţei inimii voastre, amintiţi-vă că există un loc unde să mergeţi, un Scaun al Îndurării, unde vă puteţi mărturisi păcatele şi puteţi obţine iertare. Amintiţi-vă că „avem la Tatăl un Avocat, pe Isus Hristos Cel Drept”. Amintiţi-vă că El S-a dat pe Sine ca Preţ de Răscumpărare pentru toţi, şi că meritul acestui preţ a fost aplicat prin atribuire în folosul nostru. Amintiţi-vă că toate păcatele cărnii pot fi iertate prin credinţă în sângele Său. Ţineţi minte aceasta, de asemenea, că El ştie că având carnea imperfectă noi nu putem ca Noi Creaturi să facem perfect, şi pentru aceasta Dumnezeu L-a făcut pe El Avocatul nostru şi Cap peste toate lucrurile.