Datoria noastră este ca nu numai să cercetăm voinţa Domnului, ci şi să ţinem seama bine de împrejurările şi condiţiile care ne înconjură ( De fapt studiind ajungem la cunostinta teoretica a voii Tatalui ceresc , ce doreste si asteapta El de la noi , iar adevarata educatie si intelegere a Voii Sale este si in teren , acolo de fapt se completeaza educatia noastra . In concluzie , sa nu fugim de probe si Incercari , caci tocmai prin ele implementam ceea ce invatam theoretic ) şi să căutăm să adoptăm o astfel de cale moderată în viaţă încât, întâi de toate, să aibă aprobarea divină şi, în al doilea rând, să cauzeze altora cât mai puţine necazuri, neplăceri şi nemulţumiri şi apoi să ne sprijinim cu încredere pe înţelepciunea supraveghetoare şi pe providenţa Domnului. — Z.’99-166,167
Da , de multe ori nu ne convin imprejurarile , insa daca in acele momente ratiunea ar fi putin mai rapida am intelege ca de fapt totul , dar apsolut totul se intampla cu voia Tatalui Ceresc .
Iar faptul ca noi murmuram cat de putin , inseamna ca nu suntem de accord cu ceea ce tatal permite , GRAV FOARTE GRAV .
Prin aceasta atitudine nu gresim doar intr-un singur sens , acela ca nu ne convin conditiile si doar atat , ci sunt implicate o serie de actiuni gresite , sentimente nepermise ( care genereaza in organism reactii vatamatoare ) , vorbe prin care lezam si nemultumim pe cei din jurul nostru si creem o stare de agitatie si neliniste , apoi desigur pedepse .
Odata ce am intrat in aceasta vrie a raului , puterea de judecata si ratiune slabesc si vom intra in greseala si mai mare de a ne mira , de ce numai mie , de ce ma pedepsit Tatal , etc .
Ne inspaimantam cat de atenti ar trebui sa fim si cat de slabi si luati de val suntem in realitate .
Domnul sa ne ajute sa cautam Spiritul Lui sa putem avea atentia distribuita in cat mai multe directii si toate dar apsolut toate sa le primim cu bucurie stiind ca toate sunt premise !
