De cele ascunse curăţeşte-mă.

De cele ascunse curăţeşte-mă. Fereşte încă pe servul tău de păcatul mândriei, ca să nu mă stăpânească . . . Fie bine plăcute cuvintele gurii mele, şi cugetarea inimii mele înaintea ta, o, Iehova, stânca mea şi mântuitorul meu! — Ps. 19:12-14; (Sf. Scr. 1874)

Cat de aproape a fost de Domnul David si minunat a fost inspirat in aceste versete si in acele timpuri , la randul lui si autorul .

Si din darul Domnului si noi ca le intelegem .

Daca avem o tendinta spre pacat ( si avem destule , cel putin eu), care persista si ne necajeste , ea are o cauza , o radacina , pe care noi nu suntem capabili sa o detectam si pe care satana stie foarte bine sa o foloseasca la momentul potrivit ( aici putem face o comparatie cu Versetul care spune ca satana nu a avut nimic in Domnul , drept urmare nu a reusit sa-l corupa ).

Si asa este , acea parte este ascunsa pentru noi si pe care numai Domnul este in masura sa o curete , insa cu , conditia sa ne predam cu totul Domnului , pentru ca El sa poata opera si noi sa fim atenti si veghetori in a observa progresul .

Este asemanatoare teoria cu aceea a unei infectii , degeaba o tot pansam , daca medicul nu curata tot raul .