Din Turnul vechi ! Foarte frumoase indemnuri si promisiuni in acelasi timp !

Turnul 3

mult mai bine si mai usor legii lui Dumnezeu. Apostolul ne cere sa fim desavirsifi in aceasta privinja. Cind ne-am predat cu totul lui Dum­nezeu si am devenit fiii Lui, atunci a inceput sfinjirea noastra—caci am §tiut ca o predare parjiala nu este primita. Deci sa ne predam trupul lui Dumnezeu ca ,,o jertfa vie, sfinta si placuta Lui. Aceasta va fi din partea noastra o slujba injeleapta si o cinste pentru noi.” (Rom. 12:1) Daca am inceput lucrarea ca sfinji—si Dumnezeu nu recunoaste si nu accepts decit sfinjenia—atun­ci sa ne silim, iubiji fraji, sa fim intr-adevar sfinji intoate gindurile, vorbele si faptele noastre, ca sa corespundem masurii dumnezeiesti.

Datoria noastra de a ne curaji si lucrarea Domnului

  1. Daca am inceput sa ne curatim, atunci curatirea va merge treptat inainte. Si indata ce gasim ceva necurat in noi, ceva neplacut Domnului, sintem datori s-o stirpim din noi cu radacina cu tot. Daca facem asa, viata sfinta se va adeveri in noi tot mai mult, zi de zi. Crestinul adevarat trebuie sa vadeasca un caracter placut, daca se straduieste sa-si supuna intreaga-i viata influentei spiritului sfint. Daca un crestin nu manifesta un caracter frumos si nobil, dovedeste ca inca n-a inceput curatirea; el trebuie deci sa aiba grija in fiecare zi de comportarea sa fata de oameni si de curatire launtrica fata de Dumnezeu. Toate acestea trebuie facute in frica de Dumnezeu si nu din o ascultare slugarnica. Fiindca este deosebire intre frica de Dum­nezeu, izvorita dintr-un adinc simtamint de respect cuvenit si cea din spirit lingusitor. Frica sau teama plina de respect fata de Dumnezeu aduce folos. Sa nu ne temem de Tatal ceresc ca de

 

Cumtjrea de mtinaciunile trupului §i ale duhului     75

un tiran care inspira frica, ci frica de El sa fie din iubire fiasca si sa facem toate pentru El cu bucurie. Asa vom fi placuti Lui. Deci curatirea de sine, sfintirea, ne foloseste la desavirsirea noastra socotita in frica de Dumnezeu. Dupa ce Dum­nezeu ne-a conceput din Spiritul Sau Sfint si ne-a dat scumpele fagaduinte, asteapta de la noi roade, de la unii mai multe, de la altii mai putine—de la fiecare dupa capacitatea sa. Asa ne asiguram rasplata cuvenita.—2 Pet. 1:3-13; 1 Pet. 1:22,23; lac. 1:18-27; loan 15:1-8; 1 Pet. 4:10.

  1. David zice: ,,Cine isi cunoaste greselile facute din nestiinta ? larta-mi greselile pe care nu le cunosc!” (Ps. 19:12,13) Si ,,curateste-ma cu isop, si voi fi curat; spala-ma si voi fi mai alb decit zapada”. (Ps. 51:7) Aici profetul David cere Domnului sa-1 curateasca, recunoscand ca el nu era in stare sa se curete singur, mai cu seama de pacatele ascunse facute din nestiinta. Se prea poate ca el simtea in launtrul sau pacate ascunse, care nu puteau fi vazute de altii, si a cerut ca Dumnezeu insus sa-1 curete si de acestea. Dupa cum se poate intelege, el dorea sa fie curatit de tot ce lui Dumnezeu nu-1 place si nu era in armonie cu legea Sa.

Este de dorit ca fiecare copil al lui Dumnezeu sa fie patruns de un astfel de simtamint ca David. De aceea sa ne rugam Tatalui sa ne descopere tot ce Ii este placut in viata noastra; si sa ne ajute sa ne putem cunoaste asa cum ne vad altii, dar mai cu seama cum ne vede El insusi. Credem ca toti copiii lui Dumnezeu, prin ingrijirea Domnului isi vor cunoaste slabiciunile. Si totodata II rugam si noi pe Domnul, impreuna cu David, sa ne curate de pacatele ascunse.