Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”

PRIVILEGIUL ŞI NECESITATEA RUGĂCIUNII

“Să ne apropiem, deci, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să aflăm har, ca să avem ajutor la momentul potrivit.” Evr. 4:16 .

R5200 W. T. 15 martie 1913 (pag. 83-89)

A ne ruga pentru lucruri materiale

În ultima seară cu apostolii Săi, Domnul nostru le-a spus: “Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu; cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 16:24). Fără îndoială există o binecuvântare specială pentru aceia care caută împlinirea făgăduinţei Sale. Într-o împrejurare, Domnul nostru a zis că Tatăl ceresc este mai dornic să dea Spirit sfânt celor care-l cer, decât sunt părinţii pământeşti să dea daruri bune copiilor lor (Luca 11:13). El n-a vrut să spună că trebuie să folosim neapărat cuvintele “dă-ne Spirit sfânt”, sau că trebuie să ne rugăm pentru binecuvântarea Cincizecimii, cum fac unii prieteni, dealtfel bine intenţionaţi; ci să cerem spiritul Adevărului, al unei minţi sănătoase, pentru înţelepciunea care vine de sus.

Noi nu suntem destul de înţelepţi ca să ne conducem corect lucrurile. Suntem învăţaţi: “Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată” (Iac. 1:5). Această înţelepciune pare să ne fie necesară ca servitori ai lui Dumnezeu, pentru ca vorbele gurii noastre şi meditaţiile inimii noastre să fie acceptabile în ochii Domnului. Ps. 19:14.